Țările UE ar putea pierde fonduri dacă nu își reformează sistemele de pensii
Trei oficiali de rang înalt din Uniunea Europeană au declarat că direcțiile legislative responsabile de economie și finanțe din cadrul Comisiei examinează opțiuni pentru întărirea sistemelor publice de pensii în statele membre, sugerând fiecărei țări măsuri specifice pentru stimularea economisirii în vederea pensionării.
Statele membre care nu respectă recomandările adaptate contextului lor național sau cele din CSR riscă să nu beneficieze de întreaga alocare financiară din bugetul UE pe perioada 2028–2034.
Un oficial de rang înalt al Comisiei Europene a explicat, sub anonimat pentru a vorbi liber, că rolul executivului este să sprijine statele membre în implementarea unor măsuri dificile. El a subliniat că recomandările specifice fiecărei țări (CSR) reprezintă un instrument util, prin care reformele pot fi legate direct de investiții.
Uniunea Europeană se află într-o situație complexă, marcată de niveluri ridicate ale datoriei, îmbătrânirea populației și scăderea natalității. Aceste tendințe pun presiune asupra sistemelor publice de pensii de tip „pay-as-you-go”, care depind de contribuțiile angajaților pentru a asigura venituri pensionarilor.
Provocarea afectează atât prezentul, cât și viitorul: în 2023, mai mult de 80% dintre pensionarii din UE își asigurau întreaga sursă de venit doar prin pensia publică.
Datorită acestei dependențe puternice de pensia publică, aproximativ unul din cinci europeni peste 65 de ani se află în situația de risc de sărăcie, ceea ce înseamnă în jur de 18,5 milioane de persoane.
Obiectivele Bruxelles-ului
Bruxelles-ul urmărește două scopuri principale: să ușureze presiunea asupra bugetelor naționale pentru a asigura sustenabilitatea pensiilor și, totodată, să stimuleze dezvoltarea unei piețe de capital asemănătoare celei americane, prin valorificarea economiilor pe termen lung ale cetățenilor.
Deși are o intenție clară, propunerea ridică provocări politice semnificative și stârnește reticență în rândul miniștrilor adjuncți ai finanțelor.
Deciziile privind pensiile rămân în mare parte la nivel național, în afara atribuțiilor directe ale Comisiei Europene. Totuși, implicarea fondurilor UE în domenii politice sensibile ar putea genera complicații serioase pentru guverne, mai ales într-o societate în care o parte semnificativă a cetățenilor activi politic are peste 50 de ani.
„Nu poți cumpăra reforma pensiilor”, a declarat un ministru adjunct al finanțelor. „Va atinge nervul sensibil al democrației”.
Oamenii au ieșit în stradă la Bruxelles
Modificările sistemelor de pensii tind adesea să provoace reacții publice intense, determinând oamenii să iasă în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea.
Marți, la Bruxelles, au avut loc confruntări între forțele de ordine și reprezentanții sindicatelor, care au manifestat împotriva planurilor de austeritate ce prevăd majorarea treptată a vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani până în 2030.
Situația din Belgia a fost mai calmă în contrast cu Franța, unde în 2023 au avut loc mai multe luni de proteste după ce președintele Emmanuel Macron a decis majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Marți, premierul francez recent reînvestit, Sébastien Lecornu, a anunțat amânarea reformelor pensiilor inițiate de Macron, ca răspuns la blocajul parlamentar care împiedica adoptarea bugetului.
Întârzierea implementării reformelor ar putea aduce Parisului pierderi de până la 400 de milioane de euro în anul următor, într-o perioadă în care guvernul caută să limiteze cheltuielile și să frâneze creșterea datoriei publice.
