Proiectul privind pensiile magistraților, adoptat de Guvern și aflat în pragul asumării parlamentare, a stârnit ample controverse. Autoritățile promit reforme menite să reducă presiunea asupra bugetului, însă opoziția sistemului judiciar și cerințele instituțiilor europene complică procesul. Cazurile concrete apărute la nivel local, precum cel din Iași, ilustrează dimensiunea reală a problemei și alimentează nemulțumirile publice.
Situația pensiilor speciale rămâne una sensibilă
Situația pensiilor speciale rămâne una sensibilă, în special în rândul magistraților. Aceste venituri sunt stabilite pe baza ultimului salariu, nu a contribuțiilor plătite, ceea ce le face mult mai avantajoase decât pensiile obișnuite. În prezent, un magistrat se poate retrage mult mai devreme decât restul angajaților și beneficiază de aproximativ 80% din ultimul salariu brut, la care se adaugă sporuri.
În județul Iași, diferențele sunt semnificative. Cea mai mare pensie stabilită pe criterii contributive, după aproape 50 de ani de muncă, ajunge la 37.063 de lei brut și 30.591 lei net, echivalentul a circa 6.100 euro. Aceasta este considerată excepțională și obținută după plăți consistente către sistemul public. În contrast, pensiile de serviciu ating niveluri greu de justificat.
Exemplele prezentate de Casa Județeană de Pensii Iași arată că un beneficiar de pensie specială poate primi 49.628 lei brut, echivalentul a 10.000 euro lunar. După rețineri, venitul rămâne la 40.502 lei net, adică 8.100 euro. Alte patru pensii din topul județean depășesc pragul de 30.000 de lei net, consolidând percepția asupra privilegiilor sistemului, potrivit Ziarul de Iași.
Aceste sume reprezintă valori de referință care accentuează contrastul cu veniturile obținute de majoritatea pensionarilor. Media pensiilor din Iași a fost în iulie de 2.685 lei, în timp ce pensia minimă rămâne la 1.281 lei. Astfel, un magistrat poate încasa într-o singură lună echivalentul a peste trei ani de pensie medie.
Reforma propusă de Guvernul Bolojan și reacțiile sistemului
Autoritățile au avansat un proiect care schimbă fundamental regulile. Reforma prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și o vechime minimă de 35 de ani, dintre care 25 în magistratură.
De asemenea, cuantumul pensiei ar urma să fie plafonat la 70% din ultimul salariu net, cu penalizări de 2% pentru pensionarea anticipată.
Aceste modificări au apărut pe fondul presiunii publice și a angajamentelor internaționale. Bruxelles-ul cere insistent echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii, în timp ce românii reclamă discrepanțele evidente dintre categoriile sociale. Totuși, judecătorii Curții Constituționale nu sunt vizați de această reformă, deoarece statutul lor este reglementat separat.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat recent că actuala situație nu mai poate continua.
„Practic, acest proiect prelungește vârsta de pensionare la 65 de ani, ceea ce este un lucru corect față de celelalte categorii”, a declarat acesta.
Șeful Guvernului a atras atenția și asupra caracterului inedit al sistemului.
„Până acum, era o anormalitate, și anume pensia în magistratură era cât ultimul salariu, ceea ce nu se întâmplă nicăieri. Propunerea pe care o facem este ca valoarea pensiei să nu depășească 70% din ultimul salariu”, a explicat premierul.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Magistrații din toată țara au declanșat proteste și au suspendat activitatea, cu excepția cauzelor urgente. Ei consideră proiectul un atac la statutul lor și cer retragerea acestuia.
Exemple din Iași: magistrați și alte categorii privilegiate
În județul Iași, cifrele sunt elocvente. Potrivit datelor Casei Județene de Pensii, există 303 magistrați care beneficiază de pensii de serviciu.
Printre aceștia se află nume cunoscute, precum Marian Enache, fost președinte al Curții Constituționale, care va încasa din trei surse aproape 20.500 euro lunar. Veniturile sale provin din pensia specială de fost președinte CCR, indemnizația specială de fost deputat și pensia de avocat.
Un alt exemplu este Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Lista continuă cu alte personalități din sistemul judiciar, cum ar fi Mona Pivniceru, fost judecător al CCR. Toate aceste cazuri arată amploarea fenomenului și alimentează discuțiile privind sustenabilitatea.
Pe lângă magistrați, și alte categorii primesc pensii de serviciu în Iași. Este vorba despre 37 de aviatori, 24 de auditori ai Curții de Conturi, 12 foști deputați, un diplomat și doi funcționari parlamentari. În total, 379 de persoane beneficiază de astfel de venituri, număr mai mare decât la începutul anului, când erau înregistrate 360.
Aceste statistici indică o creștere constantă a numărului de beneficiari, ceea ce sporește presiunea asupra resurselor publice. În lipsa unei reforme sustenabile, costurile pot crește exponențial în următorii ani.
Presiune dublă pe Bolojan: proteste interne și cerințe externe
În timp ce Guvernul Bolojan insistă să finalizeze reforma, magistrații din întreaga țară au declanșat proteste. Activitatea instanțelor a fost suspendată, cu excepția cauzelor urgente, iar mesajul transmis a fost unul categoric: proiectul este perceput drept un atac la statutul profesional, iar revendicarea principală o reprezintă retragerea lui.
Situația este complicată suplimentar de angajamentele internaționale. Bruxelles-ul a transmis că România are termen până la 28 noiembrie pentru a prezenta nu doar o lege adoptată, ci și una care nu mai poate fi contestată la Curtea Constituțională. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat într-un interviu pentru digi.ro:
„Deci la 28 noiembrie, noi trebuie să arătăm nu doar că s-a aprobat o lege în Parlament, ci că ea este neatacabilă și că nu mai avem încă o dată o poveste legată de întoarcere, CCR și alte lucruri”.
Datele comunicate de Curtea de Apel Iași în contextul acestor proteste au adus clarificări suplimentare. Reprezentanții instituției au arătat că doar 5.600 de persoane, adică 2,64% din totalul celor 212.000 de beneficiari de pensii de serviciu, fac parte din categoria magistraților.
Cu toate acestea, exact această categorie concentrează cele mai mari sume, fapt care întreține discuțiile publice și alimentează presiunea asupra autorităților.
Impact bugetar la nivel local și național
Calculele realizate de Ziarul de Iași oferă o imagine clară asupra efortului bugetar. Dacă se ia ca reper o medie de 25.000 lei net pe lună pentru pensiile magistraților, cei 303 beneficiari din Iași ar încasa anual aproximativ 18,2 milioane de euro. Doar primii cinci pensionari însumează peste 300.000 de euro pe an.
La nivel național, cei peste 5.600 de magistrați ar putea genera o cheltuială de 336 milioane de euro pe an, echivalentul construcției unei porțiuni de autostradă. Aceste sume devin relevante mai ales în contextul lipsei infrastructurii majore și a presiunii exercitate asupra bugetului public.
În comparație, Casa Națională de Pensii Publice a plătit în iulie 12,9 miliarde de lei pentru aproape 4,5 milioane de pensionari. Media lunară a pensiilor contributive a fost de 2.800 lei, adică 560 euro, ceea ce subliniază contrastul evident cu veniturile de serviciu.
Estimările arată că diferențele nu sunt doar teoretice, ci au un impact concret asupra resurselor disponibile pentru restul categoriilor sociale. În lipsa unor măsuri ferme, aceste discrepanțe riscă să se adâncească în viitor.
