Ilie Bolojan: Propunerea președintelui privind pensiile magistraților nu a fost inclusă
Premierul Ilie Bolojan a explicat marți, într-o conferință de presă, de ce sugestia președintelui României, Nicușor Dan, referitoare la modificarea normelor tranzitorii pentru pensionarea magistraților, nu a fost aplicată în noul pachet fiscal-bugetar.
Șeful Guvernului a precizat că propunerea prezidențială prelungirea perioadei de la 10 la 15 ani nu a putut fi luată în calcul deoarece nu a existat un amendament oficial depus în Parlament.
„Propunerea preşedintelui privind pensionarea magistraţilor nu a fost luată în calcul. Nu a fost un amendament”, a subliniat premierul.
Procesul legislativ și limitele consultării
Bolojan a detaliat că procesul legislativ impune ca punctele de vedere exprimate public să fie transpuse prin amendamente oficiale, venite din Parlament sau din partea instituțiilor consultate.
„Cred că fiecare om care ocupă o funcţie publică, ministru, premier, preşedinte de partid, preşedintele României, are puncte de vedere vis-a-vis de un proiect sau altul. Şi dânsul a avut un punct de vedere. Un punct de vedere trebuie transpus, în practică, într-o modalitate în care poate fi transpus. Gândiţi-vă că noi am avut un pachet care a fost dat în consultare către instituţiile care reprezintă sistemul judecătoresc din România, CSM-ul, de exemplu, dacă din Parlament nu ne-a venit o propunere de modificare pe componenta de amendamente, înseamnă că nu poţi să modifici un proiect din moment ce l-ai promovat şi pus în consultare într-o anumită formă, decât dacă îţi vin amendamente. Şi aşa cum aţi văzut, acolo unde au venit amendamente din Parlament, o parte au fost acceptate, o parte au fost respinse. Pe componenta de magistraţi nu am avut un astfel de amendament”, a declarat premierul.
Riscul respingerii la Curtea Constituțională
În același context, Bolojan a avertizat că respingerea proiectului la Curtea Constituțională ar bloca și alte reforme similare, destinate altor categorii de bugetari cu privilegii.
„Am explicat şi data trecută că, atunci când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că un guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a punctat Ilie Bolojan.
Bolojan: Salarii europene, pensii echilibrate pentru judecători
Premierul Ilie Bolojan a reiterat marți, într-o conferință de presă, că veniturile judecătorilor români se află la un nivel ridicat, comparabil cu cel al omologilor lor din alte state europene. Afirmația vine în contextul în care președintele Nicușor Dan declarase recent că magistrații din România muncesc aproape dublu față de colegii lor din Vest.
„Sunt de acord că judecătorii din România au salarii bune. Un salariu de 4.000-5.000 de euro net este un salariu bun în orice țară europeană, mai ales în România. Chiar și cu punerea în practică a proiectului de lege aflat acum în Parlament, vor avea pensii ridicate comparativ cu pensia medie, deși mai mici decât cele de astăzi, care este anormal să fie egale cu ultimul salariu”, a subliniat Bolojan.
Premierul a explicat că modificările legislative urmăresc alinierea la regulile europene, unde pensionarea se face la vârsta standard, iar pensia reprezintă aproximativ 70% din venitul net al ultimilor ani de activitate. În viziunea sa, menținerea unui sistem în care pensia egalează ultimul salariu nu doar că este nesustenabilă, ci și contrară principiilor de echitate.
„Nu facem decât să intrăm în procedura standard europeană. Așa este în toată Europa – pensionarea la vârsta normală și pensia calculată procentual, nu la nivelul ultimului venit. Este o măsură de echilibru și de normalitate”, a declarat șeful Guvernului.
Volumul de muncă al magistraților, între organizare și legislație
Întrebat dacă este de acord că judecătorii își merită salariile, având în vedere volumul ridicat de muncă, Bolojan a arătat că problema nu ține doar de numărul de dosare, ci și de modul în care este structurat sistemul.
„Pentru a reduce acest volum de lucru e nevoie de organizare în interior, de practici unitare în zona de justiție – sentințe identice la instanțe diferite, în spețe similare, pentru a exista autoritate de lucru judecat. În plus, este nevoie din partea noastră, a celor din zona politică, de legi clare, de legi bune, care să nu genereze interpretări și complicații”, a spus premierul.
În viziunea lui Bolojan, doar prin această abordare mixtă – organizare internă, legislație coerentă și standardizare a practicilor judiciare – sistemul de justiție va putea deveni mai eficient și mai credibil. El a precizat că menținerea în activitate a magistraților cu experiență și reducerea duratei proceselor ar putea contribui la recâștigarea încrederii publicului.
„Dacă lucrăm la aceste trei măsuri, cu siguranță în anii următori volumul de activitate va scădea, procesele se vor scurta, iar calitatea actului de justiție va crește. Magistratura este o instituție fundamentală a statului nostru”, a conchis premierul.
