Scopul principal al acestor modificări este prevenirea falimentelor abuzive și creșterea eficienței în recuperarea taxelor și impozitelor datorate statului. Autoritățile subliniază că legislația insolvenței este esențială pentru funcționarea sănătoasă a mediului de afaceri, asigurând lichidarea sau restructurarea ordonată a întreprinderilor aflate în dificultate financiară și economică, în timp ce reglementarea echilibrată a procedurilor influențează riscul investițional și climatul economic general.
Ministerul Justiției propune modificări ale Legii insolvenței pentru prevenirea falimentelor abuzive
Una dintre principalele direcții vizează atragerea răspunderii pentru administratorii legali care duc intenționat în insolvență IMM-urile ce datorează taxe și impozite. Planul Bugetar-Structural Național pentru perioada 2025-2031 include măsura „actualizării legislației insolvenței”, cu obiectivul reducerii gap-ului de TVA prin responsabilizarea administratorilor care cauzează falimentul companiilor, în special dacă raportul dintre datorii și activul total depășește 50%. Această măsură are și un impact bugetar pozitiv, contribuind la reducerea deficitului prin creșterea recuperării creanțelor statului.
Proiectul de lege propune o serie de soluții concrete pentru atingerea acestor obiective. În primul rând, se consolidează regimul răspunderii administratorilor pentru aducerea societății în insolvență. Acțiunea în răspundere va viza nu doar administratorii formali, ci și pe cei de facto, care impun decizii financiare și operaționale, fiind necesare rapoarte detaliate despre starea debitorului și cauzele insolvenței.
„Legislația în domeniul insolvenței este esențială pentru funcționarea mediului de afaceri.
Procedurile de insolvență asigură lichidarea sau restructurarea ordonată a întreprinderilor ori a întreprinzătorilor aflați în dificultate financiară și economică, iar reglementarea lor echilibrată, cu luarea în considerare a tuturor drepturilor și intereselor în concurs, este definitorie pentru evaluarea riscului investițional și pentru crearea unui climat economic sănătos și credibil.
Din aceste rațiuni, obiectivul eficientizării procedurilor de insolvență și de prevenire a insolvenței a fost permanent în atenția autorităților naționale”, a transmis Ministerul Justiției într-un comunicat.
Administratorii împotriva cărora se inițiază acțiuni nu vor putea ocupa funcții de conducere sau administrație timp de cinci ani
Administratorii împotriva cărora se inițiază acțiuni nu vor putea ocupa funcții de conducere sau administrație timp de cinci ani, iar această interdicție va fi înscrisă în Registrul Comerțului, accesibil publicului. Sunt incluse și cazuri distincte de răspundere, precum vânzarea bunurilor către afiliați în fraudă față de creditori, iar nedeclararea situațiilor financiare și a declarațiilor fiscale va prezuma neținerea contabilității.
În al doilea rând, se urmărește creșterea gradului de recuperare a impozitelor și taxelor printr-o mai mare transparență a procedurilor pentru toți creditorii. Debitorii și administratorii judiciari vor trebui să prezinte motive temeinice pentru prioritizarea plății anumitor creanțe, notificarea creditorului fiscal se va face cu 15 zile înainte de depunerea cererii de insolvență, iar rapoartele și planurile de reorganizare vor fi comunicate electronic tuturor creditorilor care solicită acest lucru.
Rapoartele administratorului judiciar vor fi mai detaliate, tabelul creanțelor va include informații suplimentare, iar conceptul de afiliat va fi clar definit, limitând participarea creditorilor afiliați în comitetul creditorilor.
„În acest cadru de evaluare și acțiune este avută în vedere o intervenție legislativă etapizată pentru eficientizarea procedurilor reglementate de Legea insolvenţei nr. 85/2014, care să impacteze favorabil și nivelul de colectare a creanțelor statului, cu efect pozitiv în privința reducerii deficitului bugetar”, arată Ministerul Justiției.
Reducerea duratei procedurilor de insolvență reprezintă a treia direcție majoră
Administratorii judiciari vor monitoriza periodic situația financiară a debitorului și vor propune intrarea în faliment dacă este necesar, iar bunurile vor fi valorificate prin licitații publice conform Codului de procedură civilă.
Procedurile de insolvență se vor închide imediat ce judecătorul-sindic constată îndeplinirea obligațiilor din planul confirmat, chiar dacă există creanțe curente care nu afectează viabilitatea companiei. În plus, se va dezvolta o platformă informatică pentru desemnarea aleatorie a administratorilor și lichidatorilor judiciari, iar atribuțiile practicienilor în insolvență vor fi completate pentru a încuraja închiderea rapidă și eficientă a procedurilor.
