Munca fără forme legale, în atenția autorităților
Joi seară, ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că fenomenul muncii fără contracte legale trebuie combătut prin toate instrumentele disponibile. Oficialul a precizat că este necesară o acțiune comună a instituțiilor statului, sindicatelor și patronatelor, pentru că situația afectează atât angajații, cât și bugetul public. Manole a atras atenția că lipsa cotizațiilor conduce la pensii mult reduse pentru cei care lucrează neînregistrați.
Întrebat dacă se cunoaște dimensiunea reală a acestei practici, ministrul a afirmat că nu există o estimare clară. Potrivit acestuia, Inspecția Muncii nu a dispus până acum de resurse suficiente pentru a acoperi întregul fenomen. De asemenea, a amintit că lipsa personalului și deficiențele din legislație limitează eficiența controalelor.
Manole a explicat că munca fără forme legale reprezintă o problemă pentru întreaga societate. El a subliniat că pe termen lung consecințele nu se reflectă doar în lipsa veniturilor la buget, ci și în situația lucrătorilor, care la pensionare descoperă că anii respectivi nu au fost înregistrați în sistem.
Exemple de controale și impactul asupra angajaților care lucrează la negru
În cadrul unei intervenții la Antena 3, ministrul a amintit rezultatele unui control desfășurat de Inspecția Muncii pe un șantier din București. Dintr-un total de 70 de persoane verificate, 17 nu aveau contract individual de muncă. Oficialul a subliniat că majoritatea acestor muncitori proveneau din localitățile din jurul Capitalei și veniseră special pentru a lucra.
„Oamenii ăia care erau din satele din jurul Bucureştiului, cei mai mulţi dintre ei, sunt oameni care vor să muncească pentru că de-aia au bătut drumul şi de-aia lucrau pe un şantier. Sunt oamenii care merită un venit decent, pentru că munceau acolo, nu-i ţinea nimeni de pomană.
Dar sunt oameni pentru care un angajator care încălca legea nu plătea nicio taxă. Şi sunt oameni pentru care ieri, azi, acum o lună, acum un an bugetul nu că n-a încasat niciun ban, dar n-a înregistrat nicio cotizaţie.
Şi peste ani de zile, când acei oameni vor ajunge la pensie, vor vedea că pentru 2025 cotizaţia lor e mică sau nu există şi contribuţia lor e mică, sau nu există, deci pensia lor va fi cu atât mai mică”, a declarat ministrul.

Acesta a punctat că situația nu afectează doar prezentul angajaților, ci și viitorul lor financiar. El a explicat că lipsa contribuțiilor înregistrate va avea ca efect direct pensii reduse, iar acest lucru se reflectă inevitabil și în nivelul de trai al persoanelor care muncesc fără contracte.
Manole a arătat că fiecare angajat trebuie să aibă certitudinea că efortul depus astăzi se va regăsi ulterior în veniturile de la pensie. Potrivit ministrului, angajatorii care nu respectă legea privează bugetul public de resurse esențiale, dar mai ales afectează direct lucrătorii.
Necesitatea colaborării instituționale și sociale în combaterea muncii fără forme legale
Ministrul a reiterat ideea că reducerea muncii fără contracte legale nu poate fi realizată doar prin acțiunea unei singure instituții.
Florin Manole a subliniat că munca la negru trebuie combătută prin toate mijloacele, menționând rolul comun al ITM, sindicatelor și patronatelor.
Ministrul a arătat că interesul este general, iar toți cei care respectă legea au de câștigat din reducerea acestui fenomen. El a adăugat că inclusiv persoanele care muncesc fără să-și cunoască drepturile sau fără a avea alternative mai bune își doresc, în realitate, ca activitatea lor să fie legală
„Munca la negru trebuie combătută prin toate mijloacele – ITM, sindicate, patronate. Toată lumea are interesul, toatã lumea cinstită, are interesul ca acest flagel să fie combătut. Şi chiar şi acei oameni, sărmani, care muncesc şi care nu ştiu drepturile sau poate care nu au puterea să-şi ceară drepturile în faţa unui angajator şi în lipsa unei alternative de lucru mai bune, toţi aceşti oameni vor un lucru singur şi simplu. Să fie totul legal. Şi atunci vom avea cotizaţii mai mari la pensii, un buget mai consolidat şi deci şi posibilitatea de a acorda venituri justificate şi mai mari cetăţenii”, a mai declarat Manole.
El a precizat că lucrătorii care nu își cunosc drepturile sau care nu au alte opțiuni de angajare acceptă să muncească fără contracte. În opinia sa, o strategie eficientă trebuie să protejeze aceste categorii vulnerabile și să garanteze legalitatea raporturilor de muncă.
În acest context, Manole a indicat că întărirea Inspecției Muncii și ocuparea posturilor vacante sunt pași necesari. De asemenea, sprijinul sindicatelor și al patronatelor este considerat esențial pentru a crea un cadru în care toți actorii respectă regulile.
Limitările actuale ale controalelor ITM
Referindu-se la capacitatea de control, ministrul a recunoscut că Inspecția Muncii are deficiențe importante, atât în ceea ce privește resursele umane disponibile, cât și instrumentele legislative și procedurale prin care inspectorii pot interveni eficient în teren.
„Nu, pentru că nu cred că până acum am avut puterea la Inspecţia Muncii suficientă putere ca să acoperim tot fenomenul, pentru că inspectorii de muncă nu sunt suficient de mulţi, pentru că posturile neocupate de la Inspecţia Muncii sunt multe, pentru că avem şi carenţe în legislaţie sau uneori în proceduri”, a afirmat Florin Manole.
Oficialul a atras atenția și asupra situațiilor dificile întâlnite pe teren. Potrivit acestuia, nu toți inspectorii beneficiază de sprijinul jandarmilor în timpul controalelor, ceea ce reduce eficiența acțiunilor. În anumite șantiere, lipsa prezenței forțelor de ordine determină ca verificările să fie mai puțin ferme.
„Sunt şantiere în care oamenii sunt un pic mai aspri, ca să zic aşa, dacă n-ai jandarmul să te sprijine, controlul e mai timid (…) cu Jandarmeria ar putea să aibă, cred eu, mult mai mult succes”, a adăugat ministrul Muncii.
Manole a arătat că pentru a acoperi cât mai bine fenomenul, Inspecția Muncii are nevoie atât de personal suplimentar, cât și de instrumente clare. El a precizat că în lipsa acestora, activitatea de control nu poate oferi o imagine reală și completă a situației de pe piața muncii.