România și Bulgaria, garanți ai unui spațiu Schengen mai sigur. Comisarul Magnus Brunner: Avem nevoie de astfel de state pentru a proteja frontierele UE
SURSA FOTO: ARQ
Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a afirmat că România și Bulgaria contribuie semnificativ la consolidarea securității spațiului Schengen și la protejarea frontierelor Uniunii Europene. Oficialul a subliniat că evaluarea recentă a celor două state a adus „surprize plăcute”, iar raportul final va reflecta progresele majore realizate.
Magnus Brunner: România și Bulgaria fac zona Schengen mai sigură
Întrebat dacă Schengen este un spațiu mai bun odată cu includerea României și Bulgariei, Magnus Brunner a declarat că răspunsul este fără echivoc afirmativ. El a arătat că cele două țări contribuie direct la consolidarea securității interne a Uniunii Europene și la protejarea frontierelor externe.
Comisarul european a explicat că, în contextul migrației și al noilor riscuri de securitate, este nevoie de state membre capabile să gestioneze eficient granițele și să aplice standarde comune.
„România și Bulgaria contribuie la crearea unui spațiu mai sigur în zona Schengen și în Uniunea Europeană și avem nevoie de astfel de state pentru a face toată această zonă mai sigură și pentru a proteja frontierele Uniunii Europene”, a spus Magnus Brunner.
El a adăugat că prima evaluare a României în calitate de stat membru Schengen a fost „foarte bună” și că raportul final va confirma performanțele autorităților române. Potrivit acestuia, una dintre priorități rămâne implementarea corectă a sistemului de intrări și ieșiri, un mecanism comun pentru toate statele aflate la granițele externe ale Uniunii.
„Întotdeauna e loc de mai bine. Într-adevăr sistemul de intrări şi ieşiri trebuie implementat foarte bine, dar acest lucru trebuie făcut de toate statele care se află la graniţa Uniunii. Într-adevăr această primă evaluare este foarte bună. Am avut surprize plăcute atunci când am cercetat faptele împreună cu colegii de la Bruxelles şi veţi avea şi dumneavoastră surprize foarte plăcute când veţi citi raportul final”, a mai afirmat Magnus Brunner.

Predoiu: combaterea migrației ilegale rămâne prioritatea principală
La rândul său, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a explicat că menținerea unui nivel foarte scăzut al migrației ilegale rămâne un obiectiv strategic. El a arătat că România tratează problema ca pe o responsabilitate continuă a Ministerului Afacerilor Interne, direcționând resurse suplimentare către Poliția de Frontieră.
„Schengen este aparent un dosar trecut, dar el are legătură cu o problemă mereu actuală, care e mai puţin resimţită în România, respectiv problema migraţiei ilegale. Este un obiectiv fixat ca o prioritate a Ministerului Afacerilor Interne din România încă de la preluarea mandatului, în urmă cu doi ani, şi va fi menţionat ca o prioritate şi în perioada următoare”, a spus ministrul.
Predoiu a precizat că măsurile adoptate urmăresc reducerea drastică a migrației ilegale și păstrarea fenomenului „aproape de zero”, printr-o mai bună organizare a protecției frontierelor de stat și cooperare cu statele vecine.
Ministrul a menționat că România a trecut cu succes prin prima misiune de evaluare a modului în care operează sistemele Schengen ca stat membru, iar raportul oficial, ce va fi publicat în luna noiembrie, va evidenția „multe surprize pozitive”.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





