România introduce un nou sistem de control la frontierele externe Spațiului Schengen. Cum funcționează EES

Din data de 12 octombrie 2025, România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, va implementa Sistemul de Intrare/Ieșire (EES). Noul mecanism electronic are rolul de a eficientiza controlul la frontierele externe ale Spațiului Schengen și de a înlocui treptat ștampilarea manuală a documentelor de călătorie.

Cum funcționează EES și ce date sunt colectate la frontieră

EES va înregistra data și locul de intrare și de ieșire pentru cetățenii țărilor terțe admiși pentru șederi de scurtă durată, inclusiv pentru cetățenii Republicii Moldova. În plus, vor fi colectate date alfanumerice și biometrice – fotografie facială și patru amprente digitale – care vor fi folosite pentru verificări ulterioare.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, sistemul va fi implementat progresiv, inițial în puncte de trecere selectate, urmând ca extinderea completă să fie realizată într-un termen maxim de 170 de zile. Până la finalizarea acestei etape, documentele de călătorie vor continua să fie ștampilate manual la intrare și la ieșire.

„EES este un sistem electronic care înregistrează data şi locul de intrare şi de ieşire a cetăţenilor ţărilor terţe admişi pentru şederi pe termen scurt – inclusiv cetăţenii Republicii Moldova, dar şi datele alfanumerice şi biometrice (imagine facială şi patru amprente digitale) ale acestora, şi calculează durata de şedere autorizată. Sistemul nu restrânge drepturile de călătorie existente, ci oferă un mecanism mai rapid şi mai sigur de verificare, înlocuind treptat ştampilarea documentelor de călătorie”, se arată într-un comunicat transmis luni de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

La prima intrare după operaționalizarea EES, cetățenii statelor vizate vor fi supuși colectării datelor biometrice pentru crearea unui dosar individual. La următoarele călătorii, verificările vor fi efectuate pe baza datelor deja înregistrate, ceea ce va reduce timpul de așteptare la frontieră.

„Atunci când cetăţeanul unui stat terţ efectuează controlul de frontieră, prezintă paşaportul şi, dacă este cazul, alte documente necesare (de exemplu, permis de şedere sau permis de mic trafic). Poliţistul de frontieră este îndreptăţit să verifice scopul şi durata călătoriei, precum şi dovada mijloacelor de subzistenţă”, mai arată sursa citată.

Cine intră sub incidența EES și ce excepții există

EES se aplică cetățenilor statelor terțe admiși pentru șederi de scurtă durată, de maximum 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Fac parte din această categorie și cetățenii Republicii Moldova, dar și membrii de familie ai cetățenilor UE care nu au permis de ședere.

De la amprentare sunt exceptați copiii sub 12 ani și persoanele pentru care prelevarea amprentelor este fizic imposibilă. Cetățenii terți care dețin un document de ședere sau o viză de lungă ședere eliberată de un stat membru UE nu intră sub incidența EES.

Stocarea informațiilor se face pentru o perioadă de 3 ani și va respecta legislația europeană de protecție a datelor

Datele colectate vor fi stocate timp de trei ani, iar în cazul refuzului intrării sau al depășirii perioadei legale de ședere, pentru cinci ani. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a precizat că aceste informații sunt gestionate cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor.

Persoanele vizate au dreptul de acces, rectificare și ștergere a datelor, în conformitate cu cadrul legal.

IGPF recomandă ca persoanele care beneficiază de excepții să prezinte încă de la control documentele justificative care atestă acest statut, pentru a evita întârzieri în procesul de verificare la frontieră.