Rusia nu poate schimba realitatea prin retorică
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a transmis luni că autoritățile ruse nu au nevoie de confirmări din partea României pentru a ști cui aparține drona care a pătruns recent în spațiul aerian național. Șefa diplomației române a explicat că, la fel ca în cazul războiului declanșat în Ucraina, Moscova încearcă să schimbe percepția prin formule lingvistice, însă realitatea rămâne aceeași.
Oficialul a arătat că, dacă Rusia a considerat că incidentul ar putea intimida Bucureștiul sau ar putea fisura unitatea europeană, a făcut o greșeală de calcul. Din contră, România și partenerii săi folosesc astfel de episoade pentru a întări cooperarea, a intensifica dialogul și a sincroniza deciziile comune, inclusiv în ceea ce privește apărarea pe Flancul Estic al NATO.
”Cu siguranţă ruşii nu au nevoie de noi să le spunem că drona lor este a lor. Au aceeași abordare pe care au avut-o când a început, practic, războiul din Ucraina şi l-au numit ca operaţiune specială, nu război. Faptul că încearcă să folosească cuvinte diferite nu schimbăcu nimic realitatea. (..)
Nimeni nu are o miză să-i convingă pe ruşi că drona rusească este a Rusiei, din moment ce ei ştiu foarte bine acest lucru. Şi tentativele pe care le au de a schimba realitatea, folosind aceste tipuri de discurs, nu sunt tentative care vor reuşi.
De altfel, dacă ei au crezut că această provocare va intimita, sau încercările lor de a micşora solidaritatea europeană o să fie încercări cu succes, se înşală. De fiecare dată când există provocări ale spaţului comun, aliat, ale spaţului Uniunii Europene, ce se întâmplă este că noi folosim momentele respective pentru a intensifica dialogul dintre noi, pentru a creşte solidaritatea şi pentru a creşte mecanismele în care ne sincronizăm împreună deciziile, aşa cum se întâmplă şi va continua să se întâmple şi pe apărarea care ţine de Flancul Estic”, a spus ministrul de Externe.
NATO este o structură defensivă
Țoiu a subliniat că Alianța Nord-Atlantică este o structură defensivă, orientată spre menținerea păcii, și că dezvoltarea capacităților militare are ca scop consolidarea mecanismelor de descurajare și protecție.
”Noi creştem capabilităţile pentru a asigura mecanismele de descurajare şi apărare”, a completat Ţoiu. Ministrul a subliniat că în discuţia colegilor din minister cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti ”a fost foarte clar protestul ferm al României, precum şi claritatea faptului că aceste provocări sunt inacceptabile”.
În legătură cu discuția purtată de reprezentanții MAE cu ambasadorul Rusiei la București, ministrul a arătat că mesajul transmis a fost unul de protest ferm și clarificarea faptului că asemenea provocări sunt considerate inacceptabile.
”Noi, în acest moment, suntem în siguranţă. Continuăm eforturile pentru a asigura acest lucru, crescând capabilităţile pe care le avem şi intensificând dialogul în formatul NATO, în formatul UE şi cu partenerii noştri, pentru a asigura că acest lucru se întâmplă”.
Întrebată dacă România se află într-un nivel ridicat de alertă, Oana Țoiu a precizat că populația se află în siguranță, iar autoritățile continuă să sporească măsurile de protecție și cooperarea cu partenerii europeni și nord-atlantici.
Totodată, ea a menționat că există o coordonare permanentă cu președintele României, Nicușor Dan, pentru ca pașii din plan diplomatic să fie aliniați în mod constant.
Ambasadorul Rusiei chemat din nou la MAE după incidentul cu drona
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat că discuțiile cu partea rusă s-au blocat rapid din cauza poziției rigide a Moscovei, pe care a comparat-o cu aceeași atitudine adoptată la începutul războiului din Ucraina. Ea a subliniat că diplomația rusă continuă să promoveze un discurs rupt de realitate și că neagă evidențe verificate.
Șefa diplomației române a precizat că există confirmări clare privind natura aparatului: piloții români de F-16 au avut contact vizual cu drona și au stabilit că este un model iranian, tip de armament pe care Ucraina nu îl are în dotare. În aceste condiții, concluzia este că aparatul aparține forțelor ruse.
Referitor la faptul că Rusia continuă să nege implicarea, Oana Țoiu a explicat că nu există nicio intenție de a convinge Moscova cu argumente pe care aceasta le cunoaște deja, întrucât tacticile de negare fac parte din arsenalul său de propagandă.
„Moscova are aceeaşi abordare ca atunci când a început războiul în Ucraina.
Haideţi să începem cu faptele. În primul rând, a existat contact vizual din partea piloţilor de F-16, când au monitorizat drona respectivă. Ştim că e vorba de o dronă model iranian, care nu există în dotarea armatei ucrainene, deci e clar ca apartine Rusiei.
Nimeni nu încearcă să convingă Rusia că drona iraniană îi aparţine. E o tactică pe care au mai încercat-o”, spune aceasta.
Polonia cere aliaților NATO să intercepteze dronele rusești deasupra Ucrainei
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a afirmat că țara sa este pregătită să sprijine Ucraina în respingerea atacurilor aeriene lansate de Rusia și a transmis că Alianța Nord-Atlantică ar trebui să ia în considerare doborârea dronelor și rachetelor rusești direct deasupra teritoriului ucrainean. Oficialul a precizat că, din punct de vedere tehnic, o astfel de acțiune ar fi posibilă, însă decizia nu poate fi luată de Polonia singură, ci doar printr-un acord comun cu partenerii europeni și nord-atlantici.
„Trebuie să ne gândim la asta. Tehnic vorbind, noi, ca NATO și UE, am putea face acest lucru, dar nu este o decizie pe care Polonia o poate lua singură, ci doar împreună cu aliații săi”, a declarat Sikorski pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).
Șeful diplomației de la Varșovia a subliniat că experiența acumulată de Ucraina în lupta cu dronele reprezintă un avantaj de la care statele occidentale ar trebui să învețe. În opinia sa, Kievul a avansat mult mai rapid decât capitalele europene în privința apărării antiaeriene, motiv pentru care a cerut o schimbare de perspectivă: nu Ucraina trebuie instruită de NATO, ci invers.
„Este clar că Ucraina este cu mult înaintea noastră în ceea ce privește apărarea împotriva dronelor. (…) Prin urmare, trebuie să ne schimbăm gândirea: în această chestiune, nu noi îi antrenăm pe ucraineni, ci ei ne antrenează pe noi”, a spus Sikorsky.
Totodată, Sikorski a atras atenția asupra riscului reprezentat de așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei din Marea Baltică și a propus monitorizarea strictă a navelor suspecte, pentru a preveni un posibil dezastru ecologic. El a amintit că mai multe vase similare s-au scufundat deja în Marea Azov, iar repetarea unui astfel de scenariu în apele baltice ar avea consecințe dramatice.
„Dacă cel puțin una dintre aceste nave rusești, dintre care două s-au scufundat deja în Marea Azov, se scufundă în Marea Baltică, ne vom confrunta cu un dezastru ecologic de proporții fără precedent”, a remarcat Sikorsky.
Reacția Kremlinului nu a întârziat. Ministerul rus de Externe a calificat planurile Poloniei și ale NATO drept „aventuri periculoase” și a amenințat cu un răspuns direct. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a transmis printr-un mesaj publicat pe Telegram că o eventuală zonă de interdicție aeriană asupra Ucrainei ar echivala cu intrarea NATO într-un război deschis cu Rusia. Acesta a ironizat și inițiativa europeană „Gardianul Estic”, catalogând-o drept o dovadă a slăbiciunii occidentale.
„Dar serios, implementarea ideii provocatoare a Kievului și a altor idioți despre crearea unei „zone de interdicție aeriană deasupra «Ucrainei» și posibilitatea țărilor NATO de a doborî dronele noastre va însemna un singur lucru – un război între NATO și Rusia.
M-a amuzat și puternica inițiativă europeană „Gardianul estic”. Se pare că asta este tot ce a mai rămas din „coaliția de voință”, a postat Dmitri Medvedev.
