Traian Băsescu avertizează că România și-a compromis credibilitatea prin nedoborârea dronei rusești
Incidentul provocat de pătrunderea unei drone rusești în spațiul aerian al României, în nordul județului Tulcea, a generat o dezbatere aprinsă asupra modului în care autoritățile militare și politice au reacționat. Pentru fostul președinte Traian Băsescu, răspunsul României a fost greșit și insuficient: drona trebuia doborâtă imediat, pentru a transmite un semnal de fermitate atât Moscovei, cât și aliaților din NATO.
O dronă care a pus sub semnul întrebării credibilitatea apărării
În intervenția sa la Digi24, Băsescu a explicat că situația, lăsată să se deruleze timp de aproape 50 de minute, arată „neputința” Armatei Române și vulnerabilitatea unui stat aflat la frontiera de est a Alianței.
„Putin ne trimite o dronă care se plimbă 49 de minute în spaţiul aerian al României. Noi ridicăm avioane F-16 şi spre sfârşitul misiunii vin să le înlocuiască şi două Eurofighter germane pentru o tiriplice de dronă care trebuia doborâtă în primele minute după ce a intrat în spaţiul aerian al României, pentru că a fost recunoscută ca fiind o dronă. (…) Cel mai mare risc acum este decredibilizarea capacităţii de apărare a ţării”, a spus fostul președinte.
El a insistat că incidentul nu afectează doar imaginea internă a Armatei Române, ci are consecințe externe: „Faptul că noi n-am doborât această dronă (…) nu face decât să pună sub semnul întrebării şi pentru aliaţi, şi pentru ruşi, dar mai ales pentru populaţie capacitatea Armatei Române de a lichida astfel de riscuri.”
Ghepard, alternativa pe care Băsescu o vede mai eficientă decât F-16
Dincolo de întârzierea reacției, Băsescu a adus în discuție și alegerea mijloacelor de intervenție. În opinia sa, utilizarea avioanelor F-16 nu era cea mai potrivită, întrucât România dispune de sisteme antiaeriene mult mai eficiente pentru neutralizarea unor astfel de aparate.
„Avem artilerie antiaeriană. Putem folosi mult mai eficient decât F-16 unităţile de luptă Ghepard, care sunt destinate atacurilor aeriene. (…) Sunt maşini de luptă care au o cadenţă de tragere de 500 de proiectile pe minut şi care sunt făcute pentru a lovi ţinte aeriene. (…) O dronă nu zboară la 5.000 de metri altitudine, deci este uşor de doborât. (…) În concluzie, drona trebuia doborâtă.”
Băsescu a explicat că aceste unități, chiar dacă nu sunt numeroase, puteau fi plasate preventiv pe direcțiile vulnerabile din nordul Dobrogei, unde incursiuni similare au mai avut loc.
Dispută asupra responsabilității între decizie politică și militară
O altă temă ridicată de fostul președinte a fost modul în care se ia decizia de a deschide focul asupra unei ținte intrate ilegal în spațiul aerian. În timp ce ministrul Apărării a afirmat că pilotul are un grad de autonomie, Băsescu a respins această variantă ca fiind incompatibilă cu regulile militare.
„În Armată, e consemnul precis. Intră în spaţiul aerian neautorizat, o dobori şi cu asta ai terminat bâlciul. (…) Nu-i poţi da unui pilot ordin: ‘Doborâ-l, dar vezi dacă nu e cazul nu-l mai doborî’. (…) Ordinul este în armată: e o dronă, doborâţi-o sau e o dronă, lăsaţi-o. Dar nimic nu se relativizează în astfel de situaţii.”
În opinia lui Băsescu, România are nevoie de un consemn general, ferm: „Apar drone neautorizate în spaţiul aerian, se doboară. Punct.”
Scenariul unui atac masiv cu drone ridică semne de întrebare
Dincolo de episodul punctual, fostul președinte a ridicat o problemă mai amplă, aceea a capacității României de a face față unui atac coordonat cu zeci sau sute de drone.
„Dacă România se pricopseşte într-o noapte cu 100 de drone, e în mâna noastră că nu avem cu ce să ne descurcăm”, a avertizat el, adăugând că nici reacția Poloniei nu a fost „grozavă”, de vreme ce o parte dintre dronele căzute pe teritoriul polonez au fost doborâte de aviația olandeză.
Băsescu a spus că Putin știe cât timp le trebuie României și Poloniei pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor.
„Cred că Putin (…) va şti că ne trebuie un timp destul de îndelungat până ne facem achiziţiile, şi noi, şi polonezii, cu care să facem faţă unui atac cu drone”, a adăugat Băsescu.
Poziția oficială a Ministerului Apărării
În replică la criticile formulate, ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a oferit o explicație detaliată asupra deciziei piloților. El a subliniat că aceștia au avut autorizarea de a trage, dar au evaluat riscurile pentru populație.
„Piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă atunci când au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul. E o decizie de profesionalism şi responsabilitate”, a spus ministrul, precizând că aprobarea finală revine comandantului militar al operațiunii.
Potrivit Legii nr. 73/2022, aeronavele fără pilot care trec ilegal frontiera României pot fi detectate, neutralizate sau distruse, în funcție de nivelul amenințării și în limitele dreptului internațional. Textul legislativ prevede că ultima soluție este distrugerea aparatului, după evaluarea circumstanțelor și cu prioritate pentru protejarea vieții civile.
Astfel, disputa dintre poziția fermă a lui Traian Băsescu și decizia de prudență a autorităților militare evidențiază dilema cu care România se confruntă: între demonstrarea capacității de reacție și evitarea riscurilor colaterale, fiecare alegere poate avea consecințe asupra securității naționale și asupra credibilității în cadrul NATO.
