Vladimir Putin nu are niciun interes să încheie conflictul: Este preşedintele războiului

Vladimir Putin a trimis săptămâna trecută cel puțin 19 drone în spațiul aerian al Poloniei, membră NATO. Analistul Nikolai Petrov, de la New Eurasian Strategies Center din Londra, explică că acțiunea arată că liderul rus „nu are niciun interes să încheie” confruntarea cu Occidentul, ceea ce ridică semne de întrebare privind securitatea statelor membre NATO.

Nikolai Petrov: Putin este preşedintele războiului

Atacurile recente din Ucraina au dus la victime civile și la distrugeri semnificative, inclusiv în centrul Kievului, unde pentru prima dată a fost lovită o clădire guvernamentală. Evenimentele marchează un nou pas în strategia de intimidare a Rusiei, care se prelungește deja de aproape patru ani.

Pentru Vladimir Putin, menținerea acestui conflict a devenit parte a imaginii sale politice.

„Putin este preşedintele războiului”, afirmă Nikolai Petrov, analist la New Eurasian Strategies Center din Londra.

El subliniază că liderul rus nu are niciun interes să încheie lupta, întrucât renunțarea la postura de comandant militar ar fi echivalentă cu o pierdere de statut.

Deși Rusia nu a reușit să cucerească rapid Ucraina, așa cum anticipa inițial Kremlinul, forțele sale au reușit să avanseze în teritoriu. Totuși, costurile sunt uriașe: aproximativ un milion de pierderi umane și o economie supusă presiunilor, cu riscul real de recesiune.

De ce pacea ar fi o vulnerabilitate pentru Moscova

Din punct de vedere militar, Rusia continuă să caute avantaje, dar politic, încetarea conflictului ar deschide un front de risc pentru Putin. Controlul asupra mass-media interne ar putea permite Kremlinului să prezinte o eventuală înțelegere drept o victorie, dar problema centrală rămâne reacția naționaliștilor radicali.

Aceștia, deveniți principala forță de opoziție după eliminarea vocilor liberale, așteaptă rezultate clare în confruntarea nu doar cu Ucraina, ci și cu NATO.

„Există o dorinţă în rândul aripii radicale a establishmentului militar-politic de a distruge NATO”, spune Aleksandr Baunov, fost diplomat rus și analist la Carnegie Russia Eurasia Center.

Această presiune internă îl obligă pe Putin să continue direcția militară. O pace considerată prematură ar alimenta criticile și ar afecta echilibrul fragil dintre puterea sa și aripa dură a cercurilor politice și militare de la Moscova.

Rusia- escaladare prin război hibrid și mesaje către NATO

Întâlnirea de luna trecută dintre Putin și Donald Trump, prezentată de Washington ca o oportunitate pentru discuții de pace, a fost urmată de o intensificare a acțiunilor rusești. Analiza experților militari indică faptul că Moscova și-a consolidat strategia de război hibrid împotriva Europei, prin incursiuni cu drone și prin retorică agresivă.

Dronele care au survolat Polonia au pornit dinspre Belarus, iar unele dintre ele au vizat o bază NATO înainte de a fi interceptate de avioanele F-35 olandeze, potrivit publicației Die Welt. În august, o dronă s-a prăbușit la doar 100 de kilometri de Varșovia, semnalând vulnerabilități în zona centrală a alianței.

În paralel, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a publicat un articol în care a acuzat Finlanda de intenții ostile și a avertizat că un eventual atac ar putea însemna „prăbușirea statalității finlandeze – odată pentru totdeauna”. Analiștii au observat că formulările amintesc de discursurile Kremlinului dinaintea invaziei din 2022.

Moscova a început și o relocare a unor industrii strategice, precum construcțiile navale, către regiunile estice, departe de frontiera NATO. În același timp, Rusia și Belarus au demarat exerciții militare de amploare la granița cu Polonia, programate să se încheie în următoarele zile.

Testarea unității NATO și mesajele către Occident

Pentru Kremlin, incursiunea în Polonia reprezintă un avertisment adresat atât Statelor Unite, cât și Europei. Kirill Rogov, fondatorul think tank-ului Re:Russia, afirmă că:

„Putin a arătat că poate ataca astăzi ţările NATO şi că acestea nu dispun de sisteme de apărare”.

Semnalele contradictorii venite de la Donald Trump, care a amânat impunerea unor sancțiuni și a sugerat că dronele ruse ar fi putut încălca spațiul polonez din greșeală, îi oferă lui Putin mai multă încredere.

Aleksandr Baunov explică: „Pentru preşedintele rus, este acum sau niciodată”.

Strategia Moscovei constă în acțiuni limitate, dar constante, care testează disponibilitatea NATO de a răspunde. Scopul este subminarea încrederii în articolul 5 al tratatului Alianței și proiectarea imaginii unei organizații incapabile să reacționeze ferm.

Kremlinul a negat acuzațiile privind atacuri deliberate, iar Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că „nu au existat planuri de a ataca instalaţii” din Polonia. La rândul său, Belarus a susținut că incidentele cu drone ar fi rezultat din „bruiaj electronic”.

„Este tipic pentru Putin să provoace şi să testeze. Îi place ca lucrurile să fie ambivalente, astfel încât să poată fi interpretate şi ca fiind deliberate, şi ca fiind accidentale”, atrage atenţia Rogov.