Vladimir Putin renunță! Decizia luată de liderul de la Kremlin privind cetăţenii din Moldova şi alte trei ţări

Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret care elimină cerința de cunoaștere a limbii ruse pentru anumite categorii de cetățeni care doresc să se mute în Federația Rusă. Măsura vizează cetățenii Republicii Moldova, Ucrainei, Belarusului și Kazahstanului și poate avea implicații directe asupra fluxurilor migratorii regionale.

Putin a făcut modificări la programul de relocare în Rusia

Vladimir Putin a aprobat recent un decret care modifică regulile privind relocarea cetățenilor străini în Rusia. Documentul prevede că nu mai este obligatorie demonstrarea cunoașterii limbii ruse pentru persoanele eligibile din Moldova, Ucraina, Belarus și Kazahstan.

Pentru a participa la program, cetățenii trebuie doar să dețină o diplomă obținută după 1 septembrie 1991, într-o instituție de învățământ din afara Rusiei unde predarea a fost în limba rusă. Alternativ, pot fi acceptați cei care au studiat într-o filială de peste hotare a unei universități ruse, potrivit NewsMaker.

Decretul extinde și lista potențialilor beneficiari, incluzând persoanele născute sau care au locuit anterior în autoproclamatele republici Donțk (DNR) și Luhansk (LNR) din Ucraina. De asemenea, sunt vizate regiunile ucrainene ocupate Zaporojie și Herson.

Programul de relocare funcționează în Rusia din 2006 și a dobândit caracter nelimitat din 2013. În 2024, în contextul invaziei din Ucraina, doar 31.700 de persoane au folosit acest program, cel mai scăzut număr în ultimii 14 ani.

Reacția Parlamentului European față de implicarea Rusiei în Moldova

Miercuri, 10 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă acțiunile Rusiei considerate menite să afecteze stabilitatea și democrația din Republica Moldova, mai ales în contextul alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie.

Documentul oficial publicat pe pagina instituției arată că Moscova desfășoară o campanie de ingerință, folosind metode hibride și dezinformare, pentru a influența cursul democratic al Republicii Moldova și pentru a împiedica apropierea țării de Uniunea Europeană.

Rezoluția a fost aprobată cu 490 de voturi pentru, 65 împotrivă și 86 de abțineri și subliniază că „încercările repetate ale Moscovei de a interveni în procesele democratice ale Republicii Moldova vizează în mod clar să destabilizeze această țară și să o întoarcă de la calea democrației, făcând-o să își revoce deciziile suverane”, în special pe cele legate de apropierea de Uniunea Europeană.

Eurodeputații au apreciat, totodată, eforturile autorităților moldovenești în implementarea reformelor necesare integrării europene, considerând că acestea rămân semnificative în ciuda „provocărilor interne și externe semnificative – inclusiv războiul de agresiune total al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințările hibride specifice ale Kremlinului”.

Parlamentul European solicită Consiliului să inițieze rapid negocierile oficiale de aderare, începând cu clusterul 1, dedicat „elementelor fundamentale”, care ar urma să reflecte „recunoașterea progreselor substanțiale înregistrate de Republica Moldova pe calea reformelor esențiale”.

Rezoluția pune accent pe importanța comunicării strategice și subliniază că „este vital ca UE și Republica Moldova să își intensifice activitățile de comunicare strategică pentru a combate discursurile false promovate de Rusia”.

De asemenea, se atrage atenția asupra rolului organizațiilor societății civile în contracararea dezinformării și a influenței unor actori politici susținuți de Moscova, iar Uniunea Europeană este îndemnată să ofere sprijin pentru ca alegerile din Republica Moldova să fie „libere, corecte și transparente”.

Vă reamintim că președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut marți, 9 septembrie, în Parlamentul European, un discurs în care a avertizat asupra ingerinței ruse în procesul electoral din țara sa și a subliniat importanța alegerilor din 28 septembrie 2025.

„Obiectivul Kremlinului este clar: să cucerească Moldova prin intermediul urnelor de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene”, a declarat Maia Sandu, primind aplauze din partea europarlamentarilor, care s-au ridicat în picioare la finalul discursului său, considerat istoric.

Momentul a fost însă marcat și de tensiuni, după ce europarlamentarul Diana Șoșoacă, lider al grupului SOS, i-a strigat lui Maia Sandu:

„Moldova e România, madam Maia Sandu!”, gest care a atras critici din partea colegilor săi europeni.