Alexandru Bălan, în vârstă de 47 de ani, ar fi vândut informații secrete către KGB-ul din Belarus, acțiuni care ar fi pus în pericol securitatea națională a României, potrivit unor surse. Acesta a fost audiat marți la sediul DIICOT, după ce fusese reținut pe aeroportul din Timișoara și adus la București. Audierea a durat mai bine de șapte ore, iar suspectul a ieșit în jurul orei 17:40, fără a face declarații publice.
Alexandru Bălan a fost reținut de DIICOT pentru spionaj în favoarea Belarusului
Anchetatorii au stabilit că, între anii 2024 și 2025, acesta a avut două întâlniri la Budapesta cu ofițeri de informații din cadrul Comitetului Securității de Stat al Republicii Belarus. Există suspiciuni rezonabile că aceste întâlniri au avut ca scop transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile prestate. Procurorii îl acuză că a divulgat în mod neautorizat informații secrete de stat, în formă continuată, într-un mod care a pus în pericol securitatea României.
Luni, autoritățile au pus în aplicare un mandat de aducere emis pe numele lui Bălan. Operațiunea a beneficiat de colaborarea serviciilor de informații din România și din state partenere, inclusiv Cehia, Polonia și Ungaria. În etapa finală a investigației a existat sprijin și din partea Serviciului de Informații al Republicii Moldova. Cehia a anunțat, la rândul său, expulzarea unui diplomat belarus, în legătură cu acest caz.
„Din probatoriul administrat a reieşit faptul că, începând cu anul 2024 şi până în prezent, suspectul, care a deţinut anterior funcţii de conducere în cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, a fost angrenat în activităţi de divulgare neautorizată a unor informaţii secrete de stat, către reprezentaţi ai unei puteri străine, respectiv ofiţeri din cadrul Comitetului Securităţii de Stat – KGB al Republicii Belarus, în condiţii de natură să pună în pericol securitatea naţională a României”, a informat DIICOT.
Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a confirmat luni seară punerea în aplicare a mandatului de aducere emis de autoritățile române împotriva unui fost angajat de rang înalt, cercetat pentru trădare după ce ar fi transmis în mod repetat informații secrete unor ofițeri ai KGB-ului din Belarus.
Fusese numit adjunct al șefului SIS în martie 2016, în perioada guvernului condus de Pavel Filip
Presa din Republica Moldova a relatat că Alexandru Bălan fusese numit adjunct al șefului SIS în martie 2016, în perioada guvernului condus de Pavel Filip, când scena politică era dominată de Vladimir Plahotniuc, acum căutat pentru implicarea în frauda bancară de un miliard de dolari. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Chișinău în anul 2000, Bălan și-a început activitatea la SIS și a ocupat ulterior diverse funcții în cadrul instituției.
În trecut, acesta fusese acuzat că ar fi avut un rol în evadarea bloggerului rus Eduard Baghirov din Republica Moldova, aflat la acel moment în arest la domiciliu și cercetat pentru organizarea protestelor violente din 7 aprilie 2009.
Ancheta actuală s-a desfășurat sub coordonarea EUROJUST și a beneficiat de sprijinul serviciilor de informații și al procurorilor din România, Ungaria, Cehia și Republica Moldova, fiind considerată una dintre cele mai ample operațiuni de contraspionaj din ultimii ani.
Ministrul Justiției spune că dosarul se află în atenția autorităților judiciare române
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat marți că dosarul se află în atenția autorităților judiciare române și că, având în vedere că este vorba despre infracțiuni împotriva intereselor strategice ale României, statul român are competența să le investigheze și să le judece.
„În momentul de față, face obiectul unui dosar aflat pe rolul autorităților judiciare din România, administrăm justiția în România. Nu mă pot pronunța asupra unor cereri viitoare ân ceea ce privește cooperarea judiciare, atât timp cât se stabilește că sunt infracțiuni împotriva statului român, statul român are competență să le investigheze și să le judece”, a explicat Radu Marinescu la Antena 3.
Ministrul a precizat că Alexandru Bălan are cetățenie română, dar chiar și dacă nu ar fi avut-o, România ar fi putut să-l judece pentru infracțiuni împotriva securității naționale. Procedurile sunt confidențiale, iar gravitatea cazului nu permite divulgarea altor detalii, însă ancheta se desfășoară cu celeritate, pentru a descoperi toate implicațiile penale, atât pe teritoriul României, cât și internațional.
„În ceea ce privește aspectele privitoare la competența după calitatea persoanei, după cetățeniei, această persoană are și cetățenie română. Pe de altă parte infracțiunile împotriva statului român pot să fie investigate de statul român chiar și pentru cetățeni care nu au cetățenia statului nostru. România are și dreptul, are și îndreptățirea în raport cu elementele de drept internațional să se apere împotriva unor agresiuni de asemenea gravitate împotriva intereselor sale de securitate”, a mai spus Radu Marinescu.
Bălan a fost reținut pe aeroportul din Timișoara și adus la București
Bălan a fost reținut pe aeroportul din Timișoara și adus la București. Fostul adjunct SIS era programat să participe la o conferință la Universitatea de Vest din Timișoara. Ministrul Justiției a subliniat că ancheta urmărește descoperirea tuturor ramificațiilor, inclusiv posibile implicări ale unor persoane din instituții de forță din România.
„Procedurile au un caracter de confidențialitate, în momentul de față ele se desfășoară cu celeritate și sunt convins că toate implicațiile acestui caz, cu relevanță penală, vor fi descoperite de către structurile judiciare specializate. (…) În momentul de față caracterul nepublic al anchetei, gravitatea cazului nu îmi permite să fac alte comentarii. (…) Sunt convins că vom descoperi și aceste potențiale ramificații ale cazului pe teritoriu național sau în afara teritoriului României. astfel de cazuri sunt combătute cu fermitate.
Este un caz de o gravitate deosebită, este o situație care în mod evident era susceptibilă să vulnerabilizeze grav interesele strategice ale României și felicit organele de informații și cele judiciare pentru faptul că au realizat acest succes de a-l descoperi și de a-l supune procedurilor judiciare, ipoteză care demonstrează reziliența instituțiilor noastre, atât a celor de informații, cât și a celor judiciar. (…) Este un rezultat și al unei cooperări judiciare internaționale. Mai multe state și-au unit eforturile prin intermediul mecanismului de cooperare al EuroJust pentru a stabili reperele acestui caz și a conduce la investigarea sa judiciară. (…) Aș dori să asigur cetățenii României că astfel de cazuri sunt combătute cu fermitate”, a conchis ministrul.
