Alexandru Bălan este acuzat acum de DIICOT că ar fi fost implicat, încă din anul 2024 și până în prezent, în activități de divulgare neautorizată a informațiilor clasificate către reprezentanți ai serviciilor de informații din Belarus.
Conform unui comunicat de presă al DIICOT, suspectul a fost „angrenat în activități de divulgare neautorizată a unor informații secrete de stat, către reprezentanți ai unei puteri străine, respectiv ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Republicii Belarus, în condiții de natură să pună în pericol securitatea națională a României”.
Predoiu: „L-am întâlnit pe Bălan”
„Evenimentele vin peste noi. România e o țară în care e foarte greu să te plictisești. Fac meseria asta de 33 de ani și nu m-am plictisit niciodată. Am mai avut un scurt interval de timp când am fost consultant politic, dar niciodată nu m-am plictisit”, a declarat istoricul și jurnalistul Dan Andronic în cadrul podcastului „Contrapunct” de pe pagina de YouTube „HAI România”.
Invitatul său, Silviu Predoiu, fost director interimar al Serviciului de Informații Externe, a specificat că l-a întâlnit pe Alexandru Bălan și înainte să devină adjunct al directorului SIS, dar și după.
„Prima dată când am interacționat cu el era șef de cancelarie al unui oficial din SIS, o poziție relevantă. Și, în două vorbe, așa cum l-am văzut, era o persoană riguroasă, energică și un declarat susținător al moldovenismului. Nu era pro-Moscova, nu era pro-România. Era un susținător al moldovenismului”, a subliniat Silviu Predoiu.
El a oferit mai multe detalii și despre întâmplările recente în ceea ce-l privește pe Alexandru Bălan:
„Dacă mă raportez la ce e public deja, îmi este greu să-mi dau seama care sunt datele secrete la care a avut el acces pentru a se ajunge la o amenințare a securității Naționale a României”.
Avea Bălan o rețea în România?
„Alexandru Bălan era un ofițer bun”, a mai spus Silviu Predoiu.
„Pot să-mi închipui că avea acces nemijlocit la multe informații. Și mă întreb în ce calitate, pentru că, după 2022 nu mai este în cadrul SIS în calitate directă. Dar, indirect, putea avea acces la o rețea pe care și-a construit-o în România.
În România există un număr mare de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, mulți dintre ei onorabili, cetățeni care lucrează în instituții unde se vehiculează informații clasificate. Astfel, există o bază”, a mai spus fostul adjunct de la SIE.
El amintește apoi de faptul că Bălan este un declarat susținător al moldovenismului și subliniază că „nu este un lucru rău pentru un ofițer într-un serviciu de informații și securitate al statului respectiv, e o mentalitate sănătoasă, privind din punctul lor de vedere. N-ai ce să cauți într-un serviciu care apără statalitatea unei țări, dacă tu militezi pentru desființarea ei până în integrare”.
Problema cetățeniei
În opinia sa, pe de altă parte, este modul în care România „s-a jucat cu cetățenia”, căci Alexandru Bălan avea dublă cetățenie, atât moldovenească, cât și românească. „Dacă ne uităm în comunicatul de la DIICOT, vorbim de trădare. Nu poți să vorbești de trădare decât dacă e cetățean român. Cetățenia, noi statul român, am dat-o fără să fim foarte atenți. Vorbesc la nivel general. De multe ori, s-a ținut mai mult cont de relevanța politică, fără să înțelegem ce înseamnă cu adevărat”.
Silviu Predoiu menționează Articolul 54 din Constituția României care scoate în evidență că fidelitatea cetățeanului român față de statul român pentru este sacră.
„Fidelitatea doamnei Maia Sandu pentru statul român este sacră? (și președinta Republicii Moldova are dublă cetățenie – n.r.) De câte ori ați auzit-o vorbind despre fidelitatea dumneaei față de statul român? De asemenea, numeroși miniștri moldoveni au cetățenie română.
Câți dintre ei manifestă fidelitate până la sacru față de România? Ofițerii SIS, numeroși cu dublă cetățenie, că nu e singurul Bălan în cazul acesta, manifestă fidelitate sacră față de statul român?”, se întreabă fostul adjunct de la SIE.
„A fost o modalitate de a integra cetățenii din Republica Moldova și de a le da o șansă, până la urmă, de a avea o viață mai bună la noi în țară”, a completat Dan Andronic.
Dar Silviu Predoiu vine apoi cu exemplul statului german despre care spune că are în continuare o reținere față de cei care sunt cetățenii altul stat.
„Ei pleacă de la premiza că acești oameni au jurat loialitate necondiționată față de celălalt stat. Loialitate necondiționată înseamnă și obligația de a colabora la cerere cu serviciile de informație ale celuilalt stat”.
Ediția integrală a podcastului „Contrapunct” din data de 9 septembrie poate fi urmărită pe pagina de YouTube „HAI România”.
