UE și statele membre au oferit Ucrainei 168,9 miliarde de euro în cei trei ani și jumătate de război
Silviu Predoiu a transmis că, potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, UE și statele membre au oferit Ucrainei 168,9 miliarde de euro în cei trei ani și jumătate de război, iar suma ar urma să crească cu aproximativ 90 de miliarde pentru achiziția de armament american.
El a făcut comparație cu România, care a primit 100 de miliarde de euro fonduri UE în 18 ani de la aderare, evidențiind astfel diferența uriașă între sprijinul acordat unui stat aflat în război și fondurile alocate pentru dezvoltarea și nivelul de trai al propriilor cetățeni europeni.
„168,9 miliarde de Euro! Atât ne comunică președinta Comisiei europene că reprezintă, până acum, ajutorul acordat Ucrainei de către UE și statele membre, în cei 3 ani și jumătate de război. Și mai urmează măcar 90 miliarde, căci președintele Zelenski a anunțat de la Washington că aceasta este suma de care va achiziționa armament american în perioada următoare, cost suportat tot de UE și statele membre. Justificat, vor spune unii. Bătaie de joc la adresa cetățenilor europeni, vor striga alții. Și au dreptate, fiecare de unde se uită.
Pentru comparație, în martie 2025 România a atins pragul a 100 miliarde fonduri UE intrate în țară, în cei 18 ani de la aderare. 168,9 miliarde pentru război în 3 ani și jumătate și un stat distrus, 100 miliarde în 18 ani și un nivel de trai, chiar și așa, cu austeritatea lui Bolojan cu tot, incomparabil mai bun decât înainte de aderare”, a scris acesta pe Facebook.
Substratul economic al războiului din Ucraina
Fostul director al SIE a afirmat că, dincolo de sumele impresionante anunțate Ursula Von der Leyen pentru sprijinul acordat Ucrainei, se ascunde eșecul înțelegerii realităților continentale și al gândirii strategice a politicienilor europeni.
El a subliniat că războiul are și un substrat economic, evidențiind că, înainte de conflict, Ucraina era a doua cea mai coruptă țară din Europa și avea cel mai mic salariu mediu, mai mic chiar decât în Moldova, iar nemulțumirea minorității ruse din Donbas nu s-a datorat simpatiei pentru Putin, ci sărăciei, marginalizării și lipsei de perspectivă.
„Dar dincolo de cifrele seci și de mândria cu care doamna Von der Leyen ne comunică cât costă solidaritatea cu Ucraina se află, în fapt, eșecul major al înțelegerii realităților continentului și mai ales eșecul gândirii strategice a politicianului european. Pentru că acest război, ca și altele, nu are doar un substrat geostrategic ci și unul economic. “It’s the economy, stupid”, sloganul simplu și atât de clar al lui Bill Clinton în campania câștigătoare din 1992.
Este situația economică, stimați politicieni bruxelezi! În 2021, înainte de începerea războiului, Ucraina era a doua cea mai coruptă țară din Europa (după Rusia) și țara cu cel mai mic salariu mediu din Europa. Mai mic decât în Moldova. Nu simpatia pentru Putin sau dictatura lui a întors minoritatea rusă din Donbas spre Moscova, ci sărăcia, marginalizarea și lipsa de perspectivă”, a afirmat el.
Putea războiul din Ucraina să fie evitat?
Silviu Predoiu a sugerat că, dacă o parte din cei 168,9 miliarde de euro cheltuiți pentru război ar fi fost investiți în dezvoltarea Ucrainei, conflictul ar fi putut fi evitat.
El a ridicat aceeași întrebare și în cazul Moldovei, apreciind că, în locul promisiunilor de sprijin militar, ar fi mai eficient ca UE să investească acum câteva miliarde pentru a sprijini o țară în care 30% din populație trăiește în sărăcie absolută și este tentată să caute soluții spre est sau să-și vândă votul.
„Și atunci întrebarea se impune singură: dacă din cei 168,9 miliarde cheltuiți până acum pe război, doar un sfert ar fi fost investit la timp în dezvoltarea Ucrainei, nu donat, ci investit, am fi evitat acest conflict?
Aceeași întrebare și pentru Moldova de astăzi: nu ar fi mai eficient ca în loc de promisiuni de sprijin militar în caz de invazie, UE să asigure acum o susținere coerentă, să investească acum câteva miliarde în această țară în care, conform statisticilor, 30% din populație trăiește în sărăcie absolută și este tentată să caute salvarea către est (sau să-și vândă votul)?”, a scris acesta.
Postările oficiale pot încuraja curentele extremiste din Europa
Fostul director al SIE a spus că postările oficiale, precum cea a Ursulei Von der Leyen, care urmăresc să recunoască contribuțiile și să transmită solidaritate, pot avea efect contrar, alimentând curentele extremiste din Europa.
El a subliniat că oamenii compară informațiile și își formează propriile concluzii, iar discuțiile despre austeritate, taxe și deficit bugetar sunt văzute diferit în acest context. Politica nu se reduce la cifre, ci include și percepțiile publicului, iar lipsa unei viziuni strategice costă Europa miliarde.
„Problema este că asemenea postări oficiale, ca cea a doamnei Van der Leyen, menite să recunoască contribuțiile și să transmită solidaritate, au exact efectul contrar: alimentează “curentele extremiste” din interiorul Europei, exact cele de care președinta Comisiei Europene pare să se teamă atât de tare. De ce? Pentru că oamenii caută informații, compară și trag concluzii.
Și brusc, discuțiile despre austeritate, taxe și impozite noi, deficit bugetar și sacrificii se văd altfel. Și oricât ar dori Bruxelles-ul să ignore asemenea interpretări, politica nu se face doar cu cifre, ci și cu percepții. Politica fără viziune rămâne doar administrare de crize. Și, din păcate, Europa plătește cu miliarde prețul lipsei de viziune a politicienilor ei”, a spus Predoiu.
