Guvernul a aprobat un memorandum ce include măsuri de reformă a pieței energetice
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat după ședința de Guvern că, în ultimele două luni, s-a desfășurat un amplu proces de discuții și negocieri alături de Autoritatea de Reglementare, structurile patronale ale producătorilor, furnizorilor și distribuitorilor, precum și cu membrii Guvernului României, având ca scop stabilirea unui set de măsuri menite să reducă prețul energiei pentru consumatorul final.
memorandum”În această formulă guvernamentală am ajuns, în urmă cu două luni de zile, fix în momentul în care schema de plafonare-compensare a preţului la energie electrică din România a ajuns la final, la data de 1 iulie, ceea ce a adus ca pentru consumatorul final, fie că vorbim despre persoane fizice, fie că vorbim despre companii, preţul final al facturii să fie unul chiar şi dublu.
Sunt în România 3,7 milioane de puncte de consum de gospodării care, dacă până în luna iulie aveau un consum în jurul cifrei de 100 kWh şi un preţ estimativ de 70 lei pe fiecare factură, este evident că odată cu eliminarea acestei scheme de plafonare a preţului la energie electrică, date fiind preţurile în piaţă, au ajuns să plătească facturi chiar şi duble.
Pentru oamenii care au venituri modeste, oamenii care au venituri sub 1.950 lei, în prima săptămână după instalarea guvernului am instituit o schemă împreună cu Ministerul Muncii, prin care persoanele vulnerabile, aproximativ 4 milioane de oameni, din 2.1 milioane puncte de consum, să beneficieze de o bonificaţie de 50 lei, care se acopere aproximativ 60-70% din această creştere a preţului la consumatorul final”, a declarat el.
România are unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie
Bogdan Ivan a subliniat că România înregistrează în prezent unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Uniunea Europeană, ca urmare a unor decizii luate în ultimii 10 ani, care au dus la scoaterea din funcțiune a peste 56% din capacitățile de producție a energiei în bandă, bazate pe cărbune și gaz.
”În momentul de faţă, dată fiind această situaţie şi eliminarea schemei, am căutat soluţii împreună cu cei mai buni specialişti din piaţă, din minister şi din autorităţile de reglementare pentru a scădea preţul la consumatorul final, prin măsuri de piaţă şi pentru a creşte capacităţile de producţie”, a spus oficialul.
Ministrul Energie a afirmat că România și-a asumat, prin PNRR și prin obiectivele de decarbonizare, unele dintre cele mai ambițioase proiecte de reducere a emisiilor de CO2 din întreaga Uniune Europeană.
”Faptul că şi-a asumat că va elimina exploatarea cărbunelui şi utilizarea centralelor pe cărbune până la finalul lui 2025, în comparaţie cu Polonia sau Germania, care şi-au stabilit ca termene anul 2039, respectiv 2049, a făcut ca România să se confrunte cu această decizie, care România a asumat-o, de a închide mai bine de jumătate din capacităţile de producţie al energiei în bandă, lucru care a transformat România dintr-un exportator net de energie şi o ţară care avea un mix foarte echilibrat de energie în importator net de energie.
Importator net de energie în perioada de vârf de consum, adică între ora şase şi zece seara, când preţurile pe bursă pot să fie şi de 500, 700 sau de 1000 de ori mai mari decât preţul la care România vinde energie în timpul zilei, când avem soare şi în Bulgaria, şi în România, şi în Moldova, şi în Ungaria, şi în Austria”, a explicat acesta.
Plan prin care România urmărește să treacă de la importator de energie la exportator net
Bogdan Ivan a prezentat un plan pe termen scurt, mediu și lung, prin care România urmărește să treacă de la statutul de importator net de energie la cel de exportator net și, în același timp, să reducă prețul energiei pentru consumatorii finali sub media Uniunii Europene, având în vedere că în prezent țara se află în top 4 în UE ca preț la consumatorul final.
”Din acest punct de vedere, avem câteva proiecte care unele au fost începute şi acum 30 de ani, unele acum 10 ani, avem întârzieri sistemice la foarte multe proiecte care trebuiau să înlocuiască capacităţile de producţie a energiei electrice în bandă de la Complexul energetic Oltenia, care au întârzieri 3 sau chiar 4 ani. Acolo avem un focus foarte clar, am organizat împreună cu colegii din minister echipe de responsabili, săptămânal, raport fizic, raport financiar, pentru ca toate aceste proiecte să intre în producţie”, a spus el.
Proiectele Hidroelectrica, finalizate în proporție de 70-80%
Ministrul a explicat că proiectele Hidroelectrica, unele demarate chiar din 1985, sunt în prezent finalizate în proporție de peste 70-80%, însă, din cauza contestațiilor privind avizele de mediu, implementarea lor este momentan blocată.
”Acolo am început o discuţie foarte pragmatică, inclusiv cu Ministerul Mediului, pentru a vedea care sunt situaţiile ce pot să fie deblocate şi care sunt situaţiile care mai necesită avize suplimentare. Cred foarte mult în protecţia mediului, dar în acelaşi timp cred foarte mult că avem nevoie de energie electrică ieftină”, a afirmat oficialul.
Referitor la termocentrala Iernut, ministrul Energiei a precizat că „suntem într-o situaţie foarte complicată, compania care a câştigat achiziţia fiind în insolvenţă”.
El a adăugat că, pentru a propune soluţii, se bazează pe doi piloni principali: creşterea capacităţilor de producţie și stocarea energiei electrice.
”Am luat absolut fiecare proiect aflat în stadiul de proiect, aflat în stadiul de procedură de achiziţie, aflat în stadiul de implementare sau pentru care avem finanţare, public sau privat, am creat împreună cu colegii mei o matrice foarte clară prin care arătăm cum, până în 2032, România poate să se transforme din importator de energie în exportator de energie”, a spus ministrul, adăugând că are o analiză foarte clară asupra capacităţilor de producţie.
”Din punct de vedere al angajamentelor pe care le avem şi al contractelor de finanţare şi al graficului de execuţie, până la finalul anului viitor o să punem în funcţiune alţi 435 de megawatt din solar iar din PNRR-ul avem alţi 1100 de megawatt pe care îi pregătim să-i punem în funcţie până la finalul anului viitor”, a spus Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei a anunțat că a fost elaborat un mecanism prin care, în următoarele trei luni, împreună cu operatorii din piață, se va implementa principiul achizitorului unic. Acesta va conduce la reducerea costului tehnologic final al pierderilor pe rețea ale operatorilor de transport și furnizare a energiei electrice, ceea ce va determina automat scăderea prețului pentru consumatorul final.
„Astăzi, energia electrică activă, preţul cu care pleacă de la producător în urma contractelor bilaterale sau în urma preţului zile următoare de pe bursă este de aproximativ 50%. Diferenţa sunt tarife de transport a energiei electrice, distribuţie, furnizare, sunt accize, sunt TVA şi alte taxe. Lucrând la acest mecanism, vom putea să reducem automat şi preţul final”, a spus el.
Bogdan Ivan a subliniat că un rol extrem de important îl are și implementarea tarifelor dinamice, un mecanism care funcționează cu succes în alte state membre ale Uniunii Europene, prin aplicarea pe scară largă a contorizării inteligente la nivel național.
„Din acest punct de vedere pot să vă spun că astăzi 16% dintre consumatorii din România consumă aproximativ jumătate din toată energia consumată în ţara noastră. Ţinta noastră este să începem cu aceşti consumatori mari, aproximativ un milion şi jumătate, pentru care împreună cu furnizorii vrem să creăm platforme informatice integrate, în care să avem o viziune foarte clară, raportată din 15 în 15 minute, referitoare la consum, la modul în care se pot compune ofertele furnizorilor de energie”, a explicat acesta.
Oficialul a precizat că aceste măsuri nu vor rezolva integral problema proiectelor din domeniul energetic, dar reprezintă un demers unic în ultimii ani, care a creat un teren comun între producători de energie, operatori din piața privată, reglementatori și stat.
„Această discuţie a fost făcută cu un obiectiv foarte clar şi anume scăderea preţului final la energie pentru consumatorii finali”, a încheiat el.
