Declarația ministrului Bogdan Ivan după ședința de guvern
Bogdan Ivan a explicat că România trebuie să respecte până la finalul anului obiectivele de reducere a emisiilor de carbon. Acestea implică oprirea unor capacități energetice de aproximativ 2.700 de megawați, instalate în centralele pe cărbune.
Potrivit ministrului, măsura ar avea un impact direct asupra stabilității rețelei naționale și ar genera creșteri majore de preț pentru consumatori și industrie.
„Cred foarte mult că actuala coaliţie de guvernare, premierul României, preşedintele ţării, membrii CSAT avem cu toţii acelaşi interes, şi anume să facem din România o ţară puternică economic, iar preţul energiei se regăseşte în tot ce înseamnă securitatea noastră economică şi în negocierile pe care le avem cu cei din Comisia Europeană pentru a regla lucruri care ne-au dus într-o situaţie extrem de complicată.
Şi aici mă refer la ţintele de decarbonizare, care trebuie atinse până la finalul acestui an, care presupun să scoatem din uz puteri instalate de aproximativ 2.700 de megawaţi la acele centrale pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia şi Valea Jiului, care odată scoase din producţie ar crea o vulnerabilitate şi mai mare din punct de vedere energetic pentru România şi care, scoase din uz, ar creşte preţul cel puţin cu 30%”, a spus Bogdan Ivan.
Analiză tehnică privind impactul acestor măsuri asupra securității energetice
Ministrul a precizat că statul român mai are doar patru luni până la termenul limită asumat pentru închiderea minelor și a centralelor pe cărbune.
În acest interval, Ministerul Energiei va finaliza un studiu intermediar privind impactul acestor măsuri asupra securității energetice. Documentul urmează să fie prezentat premierului și transmis Comisiei Europene.
„Aştept în cursul acestei zile o formă finală a unui studiu intermediar asupra impactului securităţii energetice a României a închiderii acestor mine. Negocierile pe care le-am început cu cei din Comisia Europeană vizează date tehnice foarte clare.
Urmează ca în cursul zilei de mâine, după o discuţie cu premierul României, căruia o să-i prezint datele respectivului studiu, să-l transmit şi către cei din Comisia Europeană şi să analizăm foarte clar cum, în această etapă, să oprim închiderea acestor mine şi să păstrăm în continuare deschise centralele pe cărbune”, a afirmat Bogdan Ivan.
Extinderea exploatării zăcămintelor de cărbune până în 2030
Bogdan Ivan a subliniat că ministerul va demara demersurile legale pentru o analiză a zăcămintelor din Valea Jiului și județele Hunedoara și Gorj. Scopul este identificarea soluțiilor pentru prelungirea exploatării și menținerea activității centralelor pe cărbune până în anul 2030.
Ministrul a adăugat că aceste resurse ar putea fi utilizate atât pentru consum intern, cât și pentru export, subliniind că și alte state din regiune manifestă interes pentru cărbune.
„Din perspectiva mea, într-o analiză socială, economică şi strategică a României, am avut o discuţie şi o să încep demersurile legale pentru a face o analiză asupra zăcămintelor din Valea Jiului, din judeţele Hunedoara, Gorj, unde avem preponderent această concentraţie a cărbunelui, antracit, huilă, lignit, pentru a vedea foarte clar dacă există posibilitatea de a prelungi până în 2030.
Asta este ţinta pe care o am, ca până în 2030, cel puţin, să păstrăm exploatarea minieră şi să avem în continuare centrale pe cărbune, pentru ca în tot acest timp să construim alte centrale, bazate pe gaz, care să preia sarcina de producţie a energiei electrice, pe de o parte, iar pe de altă parte consider strategic pentru România să pună în calcul, dacă avem cu adevărat aceste resurse, cum ele pot să fie exploatate în continuare, să menţinem activitatea economică în aceste zone şi să punem în calcul că ele pot să fie exportate. Am făcut o analiză împreună cu alţi colegi miniştri ai energiei din regiune care au nevoie de cărbune în continuare”, a arătat Ivan.
Reluarea exploatării cărbunelui în alte state și discuții pentru finanțarea zonelor miniere
Oficialul a menționat că mai multe state europene, precum Germania și Polonia, au reluat activitatea minieră pentru a susține producția internă de energie. El a sugerat că România poate urma aceeași direcție, cu scopul de a sprijini regiunile tradiționale de extracție și de a asigura locuri de muncă stabile.
„Cred că şi România, din punct de vedere economic, pentru salva acele zone care au o tradiţie de zeci de ani în extracţia cărbunelui, să poată în continuare să-şi desfăşoare activitatea şi oamenii să poată să aibă un job bine plătit la ei acasă.
În paralel, împreună cu comisarul european pe social, educaţie, integrare profesională, doamna Roxana Mânzatu, am purtat o discuţie clară legată de oportunităţi de finanţare pentru economia locală, pentru a se diversifica sursele de venituri pentru oamenii din acea regiune şi lucrăm pe aceste două paliere”, a mai spus Bogdan Ivan.
Direcțiile anunțate pentru exploatarea cărbunelui și tranziția spre gaz
Bogdan Ivan a declarat că direcția sa de acțiune este menținerea activității minelor și a centralelor pe cărbune până la construcția unor unități energetice pe gaz, care să le înlocuiască treptat. În același timp, oficialul a menționat că resursele interne pot susține inclusiv exporturi.
„Asta este viziunea mea pe termen scurt, mediu şi lung. Unu – să salvăm închiderea atât a exploatării miniere, cât şi a termocentralelor; doi – să le păstrăm în activitate până când le vom locui cu centrale pe gaz; trei – acolo unde există zăcăminte, cred că România poate să fie o ţară care să producă cărbune, să-l exporte şi fără să aibă o amprentă de CO2 asupra ţării noastre”, a afirmat ministrul Energiei.
