Legea care repornește investițiile la șapte hidrocentrale majore, adoptată de Parlament
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat joi că a fost adoptat proiectul de lege care deblochează investițiile hidroenergetice strategice, descriind momentul drept „un pas decisiv spre independența energetică”.
Potrivit acestuia, reluarea lucrărilor la șapte hidrocentrale va aduce un aport de 214 MW de energie sigură în sistemul național.
Cele șapte obiective vizate sunt:
-
Răstolița – 35,3 MW
-
Bumbești–Livezeni – 65,2 MW
-
Surduc–Siriu (Nehoiașu) – 55 MW
-
Pașcani (Siret) – 9,4 MW
-
Cerna–Belareca – 14,7 MW
-
Cornetu–Avrig / Căineni – 26,5 MW
-
Cerna Motru–Tismana II (Baraj Vaja) – 8 MW
Bogdan Ivan a declarat că aceste investiții vor însemna „energie sigură și curată produsă în România, locuri de muncă și stabilitate energetică pe termen lung”, adăugând că această etapă reprezintă doar începutul unui proces mai amplu de modernizare energetică.
„Energie sigură și curată produsă în România, locuri de muncă și stabilitate energetică pe termen lung. E doar începutul!”, a transmis ministrul.
România, pe primul loc în Europa la prețul energiei raportat la puterea de cumpărare
Pe de altă parte, ministrul Energiei a revenit asupra declarației privind costul ridicat al energiei electrice în România, după ce a fost criticat în spațiul public. El a precizat că datele oficiale confirmă faptul că țara noastră are cea mai scumpă energie din Europa atunci când prețurile sunt raportate la puterea de cumpărare.
Datele prezentate de minister arată că Bucureștiul se află pe locul 11 din cele 33 de capitale europene, cu un preț mediu de 27,5 eurocenți/kWh, peste media Uniunii Europene de 25,4 eurocenți/kWh. Însă atunci când se iau în calcul veniturile reale ale populației, România urcă pe primul loc în clasament.
Ministrul a explicat că aceste cifre provin din surse oficiale și independente recunoscute la nivel european, precum HEPI (Household Energy Price Index – septembrie 2025), realizat de Energie-Control Austria, MEKH (Ungaria) și VaasaETT, precum și Market Observatory for Energy al Comisiei Europene (Q1 2025). HEPI analizează prețurile la energie pentru 33 de capitale, iar potrivit acestor date, România este cea mai afectată atunci când se ține cont de puterea de cumpărare.
La nivelul pieței angro, Comisia Europeană a raportat pentru primul trimestru din 2025 un preț mediu de 148,3 euro/MWh în România, față de media europeană de 100 euro/MWh. Nivelul este mai mare decât în Polonia (116 euro/MWh) și Cehia (120 euro/MWh), ceea ce arată că România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Europa.
