Contrar unui mit răspândit, Directiva nu obligă angajatorii să publice salariul în anunțurile de angajare, potrivit unui articol realizat de Sonia Bălănescu, Managing Associate D&B David și Baias și Marius Barbu, Senior Associate D&B David și Baias.
Directiva introduce dreptul candidaților de a fi informați cu privire la nivelul inițial de remunerare
În realitate, aceasta introduce dreptul candidaților de a fi informați cu privire la nivelul inițial de remunerare sau intervalul de salarizare, stabilit pe baza criteriilor obiective, neutre din punctul de vedere al genului și a clauzelor relevante ale convenției colective aplicabile postului.
„Transparența salarială a devenit unul dintre cele mai fierbinți subiecte, odată cu apropiata transpunere a Directivei europene în domeniu, generând și unele mituri care pot crea confuzie sau chiar teamă în rândul angajatorilor și angajaților. În acest articol vom demonta unele dintre cele mai frecvente mituri despre transparența salarială”, subliniază autorii menționați.
Informațiile trebuie să fie clare și să permită o negociere transparentă înainte de semnarea contractului, ceea ce oferă angajatorilor flexibilitate în momentul recrutării.
„Directiva nu obligă angajatorii să publice salariul aplicabil cu ocazia postării anunțurilor de angajare. În realitate, Directiva introduce dreptul candidaților care aplică pentru ocuparea unui loc de muncă de a fi informați cu privire la nivelul inițial de remunerare sau intervalul remunerației, care se stabilește pe baza unor criterii obiective, neutre din punctul de vedere al sexului, precum și clauzele relevante ale convenției colective de muncă aplicate de angajator în legătură cu postul respectiv. Important este ca informația să fie clară și să permită o negociere transparentă, înainte de semnarea contractului.
Ce înseamnă asta pentru companii? Flexibilitate: câtă vreme legiuitorul român nu deviază de la prevederile Directivei cu ocazia transpunerii, companiile vor putea să informeze candidații pe parcursul procesului de recrutare, însă înainte de discuția referitoare la remunerație”.
Un alt mit este că salariații pot discuta liber despre salariile lor
Un alt mit este că salariații pot discuta liber despre salariile lor. Directiva interzice clauzele de confidențialitate, dar divulgarea informațiilor salariale este permisă doar în scopul aplicării principiului egalității de remunerare. Astfel, un angajat poate discuta salariul cu un coleg cu funcții sau responsabilități similare, pentru a verifica eventuale diferențe nejustificate, dar nu poate împărtăși aceste informații cu persoane din alte departamente fără legătură directă.
„Directiva interzice clauzele de confidențialitate a salariilor, însă aceasta nu înseamnă că orice discuții cu privire la nivelurile salariale sunt permise. Mai exact, Directiva reglementează faptul că lucrătorii nu trebuie să fie împiedicați să divulge informații despre remunerația lor în scopul asigurării aplicării principiului egalității de remunerare.
Așadar, există o reglementare expresă a scopului în care un salariat își poate divulga remunerația, și anume „asigurarea aplicării principiului egalității de remunerare”. Acest lucru înseamnă că un salariat nu își va putea divulga remunerația dacă scopul asigurării aplicării principiului egalității de remunerare nu este atins.
Spre exemplu, un angajat poate discuta despre salariul său cu un coleg care are aceeași funcție sau responsabilități similare, pentru a verifica dacă există diferențe nejustificate. Însă nu este justificat ca un CFO să-și divulge salariul unui junior din alt departament.”
Se mai vehiculează că angajatorul trebuie să divulge remunerația altor colegi la cererea unui salariat
Se mai vehiculează că angajatorul trebuie să divulge remunerația altor colegi la cererea unui salariat. În realitate, Directiva prevede dreptul lucrătorilor de a primi date statistice și anonime despre nivelurile medii de salarizare, defalcate pe gen, pentru categoriile de muncă similare, fără a fi dezvăluite salariile individuale. Salariile nominale rămân confidențiale, astfel încât datele personale sunt protejate.
„Directiva reglementează dreptul lucrătorilor de a solicita și a primi, în scris, informații cu privire la propriul nivel de remunerare și la nivelurile medii de remunerare aplicabile la nivelul organizației (defalcate în funcție de sex, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare ca a lor), însă aceste date sunt statistice și anonime. Nu există o obligație de divulga remunerația unui anume lucrător.”
Un alt mit este că toate salariile vor fi publice, ceea ce nu este adevărat
Un alt mit este că toate salariile vor fi publice, ceea ce nu este adevărat. Transpunerea Directivei implică raportarea nivelurilor medii de salarizare pe categorii de posturi și gen, anonim, fără a expune remunerațiile individuale ale angajaților.
„Un mit des întâlnit sugerează că, odată cu transpunerea Directivei, salariile tuturor angajaților vor fi făcute publice, la vedere. Nimic mai neadevărat! Directiva nu impune publicarea salariilor individuale, ci doar raportarea nivelurilor medii de salarizare pe categorii de posturi și pe gen, în mod anonim. Salariile nominale ale angajaților nu vor fi făcute publice, iar datele personale rămân protejate.”
Se crede că doar companiile mari vor fi afectate
Se crede că doar companiile mari vor fi afectate, însă, deși raportarea diferențelor salariale este obligatorie pentru firmele cu peste 100 de angajați, toate companiile trebuie să respecte principiile egalității de tratament, să justifice criteriile de salarizare și să evite clauzele de confidențialitate, indiferent de mărimea lor.
„Un alt mit răspândit este că doar companiile mari trebuie să se conformeze. Deși, conform Directivei, raportarea diferențelor salariale este obligatorie doar pentru companiile cu peste 100 de angajați, toate firmele – indiferent de mărime – trebuie să respecte principiile de egalitate de tratament și să poată justifica criteriile de salarizare. De asemenea, interdicția clauzelor de confidențialitate se aplică tuturor.”
Un alt mit este că nu se mai poate negocia salariul la angajare
Un alt mit este că nu se mai poate negocia salariul la angajare. Negocierea rămâne posibilă, dar trebuie să fie bazată pe criterii obiective, transparente și neutre din punct de vedere al genului. Directiva nu interzice negocierile, ci le cere să fie corecte și documentate.
„Unii cred că Directiva va elimina negocierea individuală a salariului, însă nu este cazul. Negocierea rămâne posibilă, dar trebuie să se bazeze pe criterii obiective, transparente și neutre din punct de vedere al genului. Directiva nu interzice negocierile, ci cere ca acestea să fie corecte și documentate.”
Bonusurile și beneficiile pot fi oferite, dar trebuie să fie bazate pe criterii clare
În privința bonusurilor și beneficiilor diferențiate, acestea pot fi în continuare oferite, dar trebuie să fie bazate pe criterii clare, transparente și aplicate uniform pentru posturi similare, diferențele trebuind să fie justificate și comunicate.
Pregătirea pentru implementarea transparenței salariale este un proces complex, care necesită colaborarea între profesioniștii HR și avocații specializați în dreptul muncii. Este esențial ca fiecare companie să își construiască un sistem de salarizare coerent, echitabil și bine documentat, respectând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene privind aplicarea principiului egalității de remunerare.
„Se vehiculează ideea că bonusurile și beneficiile nu vor mai putea fi acordate diferențiat. În realitate, acestea pot fi oferite în continuare, dar trebuie să fie bazate pe criterii clare, transparente și aplicate uniform pentru posturi similare. Diferențele trebuie justificate și comunicate transparent.
În loc de concluzii, subliniem că pregătirea pentru transparentizare este un proces laborios, care necesită coeziune între expertiza profesioniștilor în resurse umane și cea a avocaților specializați în dreptul muncii. Abordarea acestui subiect trebuie să țină cont de nivelul de pregătire al fiecărei companii. Ideea de bază este că, înainte de transparentizare, trebuie construit un sistem de salarizare coerent, echitabil și bine documentat. Construirea sistemului de salarizare trebuie, de asemenea, să țină cont de jurisprudența bogată a Curții de Justiție a Uniunii Europene care, în activitatea sa, a oferit interpretări de substanță asupra modului în care egalitatea de remunerare trebuie transpusă în practică”, au conchis Sonia Bălănescu și Marius Barbu.
