Christian Năsulea critică ideea salariului minim unic. Condițiile diferă prea mult între regiuni
Profesorul Christian Năsulea a explicat că, din perspectiva economiștilor, impunerea unui salariu minim la nivel național, potrivit directivei UE, ignoră diversitatea economică și socială a țării.
În opinia sa, România ar trebui să urmeze un model asemănător celui german, unde salariile minime se stabilesc prin negocieri la nivel de ramură sau regiune, astfel încât să reflecte realitățile locale din fiecare sector.
El a spus că inițiativa Uniunii Europene de a promova un salariu minim unitar între statele membre are în primul rând o motivație politică, întrucât „sună bine” și dă impresia unei acțiuni în favoarea persoanelor cu venituri mici.
Totuși, în opinia sa, creșterea salariului minim bazată pe media națională riscă să afecteze regiunile mai sărace, cum sunt Vaslui și Mehedinți, unde multe locuri de muncă ar putea dispărea din cauza costurilor crescute.
„Ca economist, nu sunt neapărat cu ideea că ar trebui să impunem un salariu minim. Ideea de bază pentru noi, economiștii, este că, aplicând un salariu minim la nivelul unui teritoriu foarte vast, ignorăm faptul că diferă extraordinar de mult condițiile în interiorul acelui teritoriu. Și atunci, probabil o soluție de tipul celei utilizate de Germania, unde salariul minim este stabilit la nivel de ramură, la nivel de regiune, prin niște negocieri între angajați și angajatori, în așa fel încât să fie lucrurile egale în același sector industrial, ar fi probabil o idee mai bună acum.
De ce face asta Uniunea Europeană? În primul rând, pentru că sună bine. La fel cum politicienii noștri se folosesc sau s-au folosit până acum de această creștere a salariului minim pentru a transmite mesajul că fac ceva pentru oamenii sărmani, ceea ce nu este neapărat adevărat. Pentru că atunci când crești salariul minim pornind de la o medie la nivel național, cei din Vaslui și Mehedinți, care sunt cele mai sărace regiuni ale țării, tind să-și piardă locurile de muncă. Deci nu știu cât de adevărat este că fac politicienii ceva bun pentru cetățeni.
La nivel european, cam aceeași idee, la care se adaugă și ideea general valabilă a multor politicieni din UE, că ar trebui să mergem spre coeziune, spre o nivelare a lucrurilor la nivel european. Cei bogați să fie un pic mai puțin bogați, cei săraci să fie un pic mai puțin săraci. Și atunci încercăm diverse modele”, a afirmat profesorul Christian Năsulea la Digi24.
Economistul avertizează că măsura ar putea fi percepută ca o nouă „taxă de protecție”
Christian Năsulea a mai spus că discuțiile privind introducerea unui salariu minim unic ar putea fi percepute de populație ca o nouă modalitate prin care statul crește taxele impuse angajatorilor, fără a genera beneficii sociale reale.
El consideră că această măsură nu ar conduce la o îmbunătățire efectivă a veniturilor pentru persoanele din zonele defavorizate.
Profesorul a subliniat și o altă problemă majoră legată de piața muncii din România – legislația privind munca part time. Potrivit lui, eliminarea posibilității de a plăti contribuțiile proporțional cu numărul de ore lucrate face ca angajarea part time să fie neatractivă.
Astfel, sistemul actual transformă salariul minim într-un nivel minim al taxelor datorate de angajatori, impus de stat.
În opinia sa, discuția despre salariul minim trebuie privită prin prisma efectelor economice reale, nu ca o măsură de imagine. El a arătat că unii antreprenori ajung să considere salariul minim ca pe un prag fix impus de stat, fără să mai existe motivația de a oferi salarii mai mari angajaților, ceea ce afectează echilibrul pieței muncii și oportunitățile din regiunile mai puțin dezvoltate.
„A doua problemă foarte mare a salariului minim în România este legislația, eliminarea muncii part time. În România nu poți lucra part time, pentru că trebuie să ți se plătească toate contribuțiile ca pentru o normă întreagă. Aceasta este o situație care mă face să privesc ideea de salariu minim ca o taxă de protecție, pentru că ți se impune nivelul minim al taxelor pe care le plătești pentru a te folosi de munca unui om, nu raportat la oră, ci la lună. (…)
Discuția privind salariul minim va fi interpretată de foarte mulți oameni ca fiind o nouă încercare de a crește taxa de protecție, nicidecum o încercare de a duce la o măsură cu efect social care să ridice nivelul de venit pentru acei oameni din zone defavorizate, care au venituri mici, și care unii antreprenori consideră că în momentul când au acel salariu minim, acela este prețul muncii stabilit de stat, nu au obligația să plătească mai mult”, mai spune economistul.
