Experții CE sprijină România în pregătirea proiectelor pentru Programul SAFE. 16,68 miliarde de euro pentru apărare, industrie și infrastructură strategică

Guvernul României a anunțat că țara beneficiază de sprijinul Comisiei Europene pentru definitivarea proiectelor care vor fi finanțate prin mecanismul european SAFE – Security Action for Europe. Cu un împrumut de 16,68 miliarde de euro, România este a doua țară din Uniunea Europeană ca valoare a fondurilor disponibile prin acest program.

Guvernul și experții Comisiei Europene pregătesc lista proiectelor care vor fi finanțate prin SAFE

O nouă reuniune de lucru a avut loc miercuri la Palatul Victoria, sub coordonarea șefului Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca. La discuții au participat experți ai Comisiei Europene și reprezentanți ai ministerelor române implicate în domeniile economiei, apărării, transporturilor și justiției.

„O nouă întâlnire de lucru pentru pregătirea proiectelor propuse de România pentru a fi finanţate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE) a avut loc astăzi, la Palatul Victoria. La consultările coordonate de şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, au participat experţi ai Comisiei Europene şi reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor implicate în pregătirea portofoliului naţional de proiecte”, a transmis, miercuri seară, Guvernul, într-un comunicat de presă.

Întâlnirea a fost urmată de două vizite de lucru: una la Uzina Mecanică București, unde se produc transportoarele blindate Piranha, și alta la baza aeriană a Ministerului Afacerilor Interne, unde au fost prezentate echipamentele cu dublă utilizare civilă și militară.

Mecanismul SAFE pune la dispoziția statelor membre fonduri de 150 de miliarde de euro

Programul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget total de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Scopul său este consolidarea securității și dezvoltarea industriei europene de apărare.

România se numără printre cele 19 state membre care au depus planuri naționale de investiții pentru accesarea fondurilor. Potrivit Guvernului, aceste împrumuturi pot fi utilizate până la 31 decembrie 2030 și vor sprijini modernizarea echipamentelor militare și de protecție civilă.

România își propune să dezvolte industria de apărare și infrastructura strategică prin finanțarea europeană

Mihai Jurca a declarat că sprijinul Comisiei Europene este esențial pentru definitivarea listei de proiecte și pentru realizarea achizițiilor comune cu alte state membre, menite să asigure interoperabilitatea și reducerea timpilor de livrare.

Printre obiectivele principale se află dezvoltarea industriei românești de apărare, integrarea acesteia în lanțurile valorice europene și modernizarea infrastructurii strategice, inclusiv prin construcția sectoarelor de autostradă Pașcani–Ungheni și Pașcani–Siret.

„Sprijinul Comisiei Europene este extrem de important pentru a definitiva lista de proiecte a României, precum şi achiziţiile comune cu alte state, interoperabilitatea şi reducerea timpilor de livrare, prin creşterea capacităţilor de producţie. Ne focusăm atenţia asupra dezvoltării industriei româneşti de apărare şi integrării în lanţurile valorice din Europa. De asemenea, interesul nostru este legat de realizarea sectoarelor de autostradă Paşcani-Ungheni – Paşcani-Siret, precum şi de creşterea capabilităţilor militare şi civile de apărare. Mulţumesc instituţiilor care participă activ la efortul susţinut pentru finalizarea propunerii României în cadrul SAFE şi reprezentanţilor Comisiei Europene pentru sprijinul logistic şi administrativ”, a afirmat şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, citat în comunicatul de presă.

România și Ucraina vor colabora la dezvoltarea de drone și sisteme de detecție pentru apărarea Flancului Estic

Guvernul a precizat că România intenționează să colaboreze cu Ucraina pentru producția de drone aeriene și maritime, capabile să sprijine misiunile de monitorizare și apărare. Cooperarea se va extinde și la alte state de pe Flancul Estic al NATO, de la Finlanda până în Bulgaria, în vederea creării unui sistem regional de detecție și protecție împotriva dronelor.

Această direcție face parte din strategia de consolidare a securității regionale și de integrare tehnologică a industriei românești în parteneriatele europene de apărare.

„O altă direcţie importantă este dezvoltarea de capabilităţi din categoria dronelor (aeriene sau maritime) în parteneriat cu Ucraina, prin capabilităţi de producţie în România. Cooperarea cu Ucraina, a căror expertiză în acest domeniu este extrem de valoroasă, şi cu tot Flancul Estic, din Finlanda până în Bulgaria, este obligatorie pentru a crea un sistem de detecţie şi a crea un zid de apărare împotriva dronelor”, se arată în comunicat.

La reuniunea de la Palatul Victoria au participat Herald Ruijters, Director General Adjunct al DG DEFIS și coordonator SAFE, Fabio Liberti, Marta Sadel și Alina Elena Manea din cadrul Direcției de implementare SAFE.

Partea română a fost reprezentată de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, de ministrul Economiei, Radu Miruță, precum și de reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Transporturilor, Justiției și ai structurilor de securitate.