Cutremurul a avut loc în ziua de 16 octombrie 2025, la ora 08:34:53 (ora locală a României), la adâncimea de 140 de kilometri. Mișcarea tectonică s-a resimțit în șase orașe, fiind înregistrată la 46 km vest de Focșani, 65 km est de Sfântu-Gheorghe, 65 km nord de Buzău, 77 km est de Brașov, 96 km nord-est de Ploiești și 98 km sud de Bacău.
Seismul din Vrancea s-a resimțit în șase orașe
Cutremurul din Vrancea vine după o serie intensă de seisme înregistrate miercuri, 15 octombrie, în județul Satu Mare, unde au avut loc 17 cutremure într-o singură zi, cel mai puternic având magnitudinea de 4 grade.
„În ziua de 16 Octombrie 2025, la ora 08:34:53 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.5, la adâncimea de 140.0 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 46km V de Focsani, 65km E de Sfantu-Gheorghe, 65km N de Buzau, 77km E de Brasov, 96km NE de Ploiesti, 98km S de Bacau”, a informat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
Seismele din Satu Mare s-au produs în urma unei acumulări de energie tectonică
Dragoș Toma, doctor în geografie și cercetător la INFP, a explicat că seismele din Satu Mare nu au fost cauzate de fracturări hidraulice provocate de exploatări de gaze sau petrol. Potrivit specialistului, acestea s-au produs în urma unei acumulări de energie tectonică, un fenomen natural specific zonelor seismice active.
Expertul a subliniat că, pe lângă zona Vrancea, există și alte regiuni seismice periculoase pentru România și pentru statele vecine. Deși Vrancea rămâne cea mai activă și cea mai periculoasă zonă seismică a țării, unde pot apărea cutremure de peste 7 grade pe scara Richter, există și alte focare seismice semnificative.
„Sunt şi alte zone seismice periculoase pentru România, dar şi pentru vecini, dincolo de zona Vrancea. Sigur, Vrancea rămâne în concepţia noastră cea mai periculoasă şi poate afecta mai multe regiuni din teritoriul ţării. Aşa cum a fost în ’77, ’40 sau cutremure mult mai vechi. Particularitatea zonei Vrancea, destul de unică şi la nivel internaţional este că acolo sunt foarte adânci. Când ele sunt puternice, cu magnitudini peste 7 – cel din ’77 a fost de 7,4 -, pot fi până la 8 prin magnitudine, prin ce estimăm noi pentru zona Vrancea. Dar când sunt atât de puternice, energia, pur şi simplu, nu se eliberează la suprafaţă pentru că sunt că sunt adânci şi călătoreşte pe o zonă mult mai întinsă, întâlneşte şi condiţii locale deficitare în anumite zone, cum este Bucureştiul. Ok, Vrancea e periculoasă-jumătate din teritoriul României”, a informat specialistul.
Particularitatea cutremurelor din Vrancea este adâncimea mare la care se produc
Particularitatea cutremurelor din Vrancea este adâncimea mare la care se produc, ceea ce face ca energia lor să se propage pe suprafețe extinse. În cazul cutremurelor puternice, energia nu se eliberează la suprafață, ci se transmite pe distanțe mari, ceea ce poate afecta inclusiv Bucureștiul și alte regiuni ale țării.
Conform cercetărilor INFP, jumătate din teritoriul României se află sub influența zonei seismice Vrancea, însă în ultimul timp se observă activitate și în alte regiuni mai puțin cunoscute publicului. Printre acestea se numără Crișana, Maramureșul, zona Făgăraș-Câmpulung, Banatul, precum și nord-estul Bulgariei, aproape de litoralul românesc.
Dragoș Toma a amintit că în 1916 s-a produs un cutremur de 6,7 grade în zona Făgăraș-Câmpulung, în apropierea locului unde se află astăzi Barajul Vidraru, iar în Banat, ultimele cutremure devastatoare au avut loc în 1991.
De asemenea, zona de coastă a Bulgariei prezintă un potențial seismic semnificativ, iar seismele cu magnitudini de peste 4,5-5 grade din această regiune pot fi resimțite și în România, în special în Mangalia și Vama Veche, unde pot produce pagube locale.
„Dar ce vedem acum, recent, este manifestarea şi a altor zone seismice mai puţin cunoscute în accepţiunea publică. Dar, sigur, dacă trăiai acum 100-200 de ani, poate îţi mai aminteai că şi acolo sunt probleme. Şi aceste zone sunt, dincolo de ce am văzut astăzi: Crişana, Maramureş – deci, partea de nord-vest a României; sunt şi Făgăraş, Câmpulung, într-adevăr. În 1916, de altfel, a fost cutremurul puternic de 6,7, undeva cam unde este Barajul Vidraru astăzi. Şi mai sunt şi alte zone-Banat, unde ultimele cutremure devastatoare au fost cam în 1991, dar, ce am văzut inclusiv astăzi, un cutremur în zona Bulgariei, spre litoral, în partea de nord-est, care, la magnitudini chiar şi de peste 4,5-5 vor putea fi simţite şi ar putea provoca pagube chiar şi în zona României, la Mangalia, Vama Veche”, a conchis Dragoș Toma.
