Marile companii IT pariază pe energia nucleară
În contextul creșterii accelerate a cererii de energie cauzate de expansiunea inteligenței artificiale, giganții din domeniul tehnologic explorează tot mai intens opțiunea energiei nucleare. Chiar dacă persistă îndoieli legate de percepția publică, costurile ridicate și timpul necesar pentru ca noile tehnologii nucleare să devină sustenabile, direcția este clară: industria IT caută surse stabile și curate.
Pentru mulți americani, numele „Three Mile Island” provoacă aceeași reacție de teamă ca „Fukushima” sau „Cernobîl” – denumiri asociate cu marile tragedii nucleare. Totuși, realitatea istorică este mai nuanțată. În martie 1979, unul dintre cele două reactoare ale centralei din Pennsylvania a suferit o topire parțială, cel mai grav incident nuclear din SUA. Spre deosebire însă de cazurile din Japonia și fosta URSS, acesta nu a provocat victime și, potrivit majorității analizelor, nici efecte grave asupra sănătății pe termen lung.
Interesant este că evenimentul a coincis cu lansarea filmului „The China Syndrome”, cu Jane Fonda, care aborda exact tema siguranței în centralele nucleare. Pelicula a amplificat temerile publicului și a afectat reputația industriei americane pentru decenii întregi.
Astăzi, Three Mile Island revine în atenție nu din cauza unui nou incident, ci pentru că Microsoft a semnat un contract de achiziție a energiei produse de reactorul care încă funcționează acolo. Este un exemplu reprezentativ pentru tendința actuală: Silicon Valley are nevoie de surse energetice constante și nepoluante pentru a alimenta uriașele centre de date și procesoarele care susțin AI.
Energia nucleară are două avantaje majore — este disponibilă continuu și nu generează emisii de carbon, spre deosebire de sursele fosile
Microsoft a mers chiar mai departe, devenind membru al Asociației Nucleare Mondiale, principalul organism de lobby al domeniului. În paralel, Google și Amazon investesc în tehnologii nucleare de nouă generație, axându-se pe reactoarele modulare mici (SMR – small modular reactors). Acestea operează la temperaturi mai scăzute, reduc riscul topirii nucleului și pot fi construite mai ieftin, datorită dimensiunilor reduse. În prezent, doar două astfel de unități funcționează – una în China și una în Extremul Orient rus. Majoritatea sunt încă la nivel de prototip sau proiect.
„Comercializarea lor este o provocare. Miezul mai mic înseamnă randament energetic mai scăzut, ceea ce afectează eficiența. Nu poți evita legea economiilor de scară. Sunt idei interesante, dar mulți dintre acești antreprenori din tehnologie nu par ancorați în realitate”, afirmă Allison Macfarlane, fost președinte al Comisiei de Reglementare Nucleară din SUA și profesor la Universitatea din Columbia Britanică.
Cu toate rezervele, investițiile continuă. Compania Kairos Power, parteneră cu Google, își propune să producă 50 de megawați până în 2030 – suficient pentru un oraș mic – și să crească de zece ori această capacitate până în 2035. Sediul firmei se află în Oak Ridge, Tennessee, loc cu o istorie profund legată de Proiectul Manhattan. Reprezentanții Kairos consideră că acest oraș este un „teren de testare” pentru inovațiile lor, mizând pe tehnologii avansate de construcție care să reducă costurile și să crească eficiența.
Chiar și așa, cererea actuală de energie pentru AI depășește cu mult aceste planuri.
„SMR-urile pot oferi energie curată, constantă, în proximitatea centrelor de date, dar nu vor rezolva problema presantă a cererii din următorii doi ani”, avertizează Haider Raza, expert în AI și consum energetic la Universitatea din Essex.
Un raport recent al Agenției Internaționale pentru Energie arată că centrele de date folosesc deja 1,5% din energia globală, procent care s-ar putea dubla în următorii cinci ani. Ce va urma rămâne incert – atât în privința cererii, cât și a surselor disponibile.
În același timp, apar reacții de respingere. În martie, orașul North Tonawanda din statul New York a devenit prima comunitate americană care interzice utilizarea energiei nucleare la nivel local, după o propunere de construire a unui reactor destinat minării criptomonedelor.
„Reacția a fost: «Doamne, ce mai inventează acum?»”, spune Deb Gondek, fostă directoare de sustenabilitate și activistă locală.
Pe lângă riscurile tehnice, problema deșeurilor radioactive rămâne majoră. Cercetători de la Stanford au descoperit că SMR-urile pot produce chiar mai multe deșeuri decât reactoarele mari, din cauza contaminării suplimentare a materialelor din jur.
Totuși, în unele regiuni, comunitățile par să accepte mai ușor aceste tehnologii. Kairos menționează sprijinul primit în Tennessee, iar sondajele Centrului Pew indică o ușoară majoritate a americanilor favorabili extinderii energiei nucleare.
Există însă și o altă abordare: optimizarea consumului energetic. Mosharaf Chowdhury, profesor asociat la Universitatea din Michigan, avertizează că AI „a ajuns la un nivel de saturație în mai puțin de 15 luni. Atât de rapid, încât nu am avut timp să ne gândim la implicații”.
Echipa sa încearcă să reducă impactul energetic al modelelor AI prin micșorarea rețelelor neuronale sau utilizarea unor seturi de date mai compacte. Cu toate acestea, el admite că „nu am găsit încă o soluție bună: modele semnificativ mai mici, semnificativ mai rapide, dar cu aceeași precizie”.
Chowdhury insistă că eficiența energetică ar trebui să fie o prioritate absolută în dezvoltarea AI. În același timp, companiile încep să realizeze costurile reale ale tehnologiei.
„Nu poți ignora economia de piață. Când cererea explodează, iar oferta e limitată, prețurile cresc – și cineva va trebui să plătească”, subliniază Haider Raza.
Unii dintre clienții săi au decis să amâne investițiile în AI, din cauza costurilor energetice ridicate. În opinia lui, energia nucleară „va fi doar una dintre numeroasele surse vor alimenta ecosistemul tehnologic al viitorului”.
Microsoft pare să fie de acord cu această perspectivă. Într-un raport recent, compania menționa că „nu există o singură tehnologie sau soluție care să satisfacă nevoile vaste de electricitate și decarbonizare ale piețelor, societăților și comunităților din întreaga lume”.
