Se schimbă regulile de pensionare. Peste 1 milion de români sunt și ei vizați. Cum vor primi banii cei din Italia

Guvernul italian pregătește o amplă reformă a sistemului public de pensii, programată să intre în vigoare în 2025, într-un moment în care presiunile economice și demografice cresc. Noile propuneri stârnesc deja reacții puternice din partea sindicatelor, iar efectele lor pot influența direct viitorul celor peste 1,15 milioane de români stabiliți în Italia. Discuțiile vizează modul în care vor fi folosite contribuțiile salariaților, dar și riscurile pe care le implică modificarea regulilor de pensionare.

Guvernul italian anunță o nouă reformă a pensiilor

Executivul de la Roma a confirmat că lucrează la o schimbare amplă a sistemului de pensionare, menită să ofere „mai multă flexibilitate” în contextul îmbătrânirii populației și al creșterii presiunilor bugetare. Reforma ar urma să fie implementată în 2025, însă planurile guvernului au fost întâmpinate cu rezerve de principalele confederații sindicale.

În centrul dezbaterii se află ideea ca angajații să poată utiliza indemnizația de concediere, cunoscută drept Trattamento di Fine Rapporto (TFR), pentru a-și finanța o ieșire anticipată la pensie.

În teorie, măsura ar permite o tranziție mai rapidă spre pensionare, dar sindicatele avertizează că o astfel de soluție ar putea transfera responsabilitatea de la stat către cetățeni, crescând riscurile financiare la nivel individual.

Confederația Generală Italiană a Muncii (CGIL) a anunțat deja organizarea unei manifestații la Roma, pe 25 octombrie, cerând garanții clare pentru protecția lucrătorilor. Potrivit liderilor sindicali, utilizarea TFR-ului ca sursă pentru pensionarea anticipată ar echivala cu o „privatizare mascată” a sistemului de pensii.

„Această soluție mută responsabilitatea de la stat la individ și lovește în categoriile vulnerabile”, a declarat liderul sindical Maurizio Landini, acuzând guvernul că „înlocuiește o reformă reală cu o măsură de avarie”.

Ce înseamnă TFR și cum afectează lucrătorii români

În sistemul italian, TFR-ul reprezintă o sumă de bani acumulată automat de angajator pentru fiecare salariat, sumă care se plătește la încetarea contractului de muncă. Este o formă de compensație obligatorie, considerată o protecție între perioada activă și cea de pensionare.

Pentru cei peste un milion de români care lucrează în Italia, acest drept este deosebit de important, mai ales pentru cei aflați aproape de vârsta pensionării. Spre deosebire de România, unde nu există o indemnizație similară, în Italia TFR-ul are rolul de a asigura o minimă stabilitate financiară la finalul carierei.

Propunerea guvernului de a permite accesarea anticipată a acestor fonduri a generat controverse majore, scrie Gazeta Românească. CGIL a avertizat că măsura ar putea:

• priva lucrătorii de economii esențiale la sfârșitul activității profesionale;
• accentua diferențele dintre angajații cu contracte stabile și cei cu muncă sezonieră sau temporară;
• fragiliza sistemul public de pensii, orientându-l spre un model bazat pe contribuții personale, nu pe solidaritate socială.

Astfel, tema reformei a devenit una de interes nu doar pentru cetățenii italieni, ci și pentru lucrătorii străini, inclusiv pentru comunitatea românească, care contribuie activ la economia peninsulei.

Sindicatele cer garanții și o reformă „umană”

Pentru a-și exprima nemulțumirea, CGIL pregătește un amplu protest în capitala Italiei, unde vor fi prezentate propuneri alternative la planul guvernamental.

Printre solicitările sindicatelor se numără introducerea unei pensionări flexibile, începând de la vârsta de 62 de ani, fără penalizări pentru cei care aleg să iasă mai devreme din activitate.

De asemenea, organizațiile sindicale cer majorarea pensiilor minime, pentru a asigura un nivel de trai decent, și implementarea unor scheme speciale pentru lucrătorii din sectoare grele sau cu risc crescut, cum ar fi construcțiile sau agricultura.

O altă propunere vizează recunoașterea perioadelor de muncă fragmentată, o situație frecventă în cazul muncitorilor sezonieri și al migranților.

„Nu putem construi viitorul pe economiile individuale ale celor care au muncit toată viața în fabrici, pe șantiere sau în agricultură”, a subliniat Maurizio Landini, cerând ca reforma să țină cont de realitățile sociale ale angajaților și nu doar de echilibrele bugetare.

Ce consecințe pot exista pentru românii stabiliți în Italia

Datele oficiale arată că în Italia trăiesc peste 1.151.000 de români, mulți dintre ei activi pe piața muncii și contribuind la sistemul de pensii italian. Pentru aceștia, schimbările legislative ar putea influența direct modul de calcul al pensiei, dar și posibilitatea de a cumula veniturile din sistemele de pensii ale celor două țări.

Românii care intenționează să se întoarcă în țară după încheierea activității profesionale sunt sfătuiți să urmărească atent evoluțiile legislative și să verifice periodic situația contribuțiilor lor la INPS (Institutul Național de Asigurări Sociale).

Un alt aspect important privește recunoașterea anilor de muncă în străinătate. Acordurile bilaterale dintre România și Italia permit cumularea perioadelor lucrate, însă modificările propuse ar putea aduce ajustări în procedura de calcul, cu impact asupra pensiei finale.

Alte propuneri discutate în Parlamentul italian

Pe lângă măsurile propuse de guvern, partidele politice din coaliția de guvernare și din opoziție au venit cu alternative. Forza Italia a solicitat scutirea de impozit pentru al 13-lea salariu al pensionarilor, ca metodă de sprijin pentru persoanele afectate de creșterea costurilor de trai.

Alte organizații sindicale susțin un mix de măsuri fiscale și sociale, menit să protejeze categoriile vulnerabile și să încurajeze angajarea tinerilor.

Executivul italian, însă, subliniază că reforma trebuie să rămână „responsabilă” din punct de vedere bugetar și să nu conducă la creșterea deficitului public.