CCR va analiza schimbările la retragerea banilor din fondurile de pensii private
Proiectul care schimbă regulile de retragere a banilor din fondurile de pensii private va fi analizat de CCR. AUR și ÎCCJ au făcut sesizări pentru că consideră că modificările nu respectă Constituția.
Fostul judecător CCR, Petre Lăzăroiu, spune că proiectul are șanse mici să fie acceptat, pentru că schimbă regulile după ce oamenii au început deja să contribuie. Sesizările depuse de AUR și ÎCCJ vor fi discutate de CCR pe 5 noiembrie.
Parlamentul a adoptat proiectul pe 15 octombrie. El schimbă semnificativ regulile privind retragerea banilor: românii nu vor mai putea să scoată toți banii dintr-o singură dată. După pensionare, vor putea retrage doar 30% din bani imediat, iar restul se va da lunar, timp de maximum 8 ani.
Guvernul a propus legea, iar parlamentarii au adăugat o excepție pentru persoanele cu cancer: acestea vor putea să-și retragă toți banii dintr-o singură dată. Amendamentul a fost propus de senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc. Această excepție a stârnit controverse. Alte partide spun că este o formă de discriminare, pentru că alți bolnavi și ceilalți contribuabili nu beneficiază de aceeași regulă. Propunerile de a extinde excepția la alte boli sau de a permite retragerea integrală tuturor pensionarilor au fost respinse.
Persoanele cu fonduri foarte mici – sub 12 indemnizații sociale – vor putea să scoată toți banii dintr-o singură plată.
ÎCCJ acuză încălcarea dreptului de proprietate. AUR spune că statul preia abuziv banii din pilonul II și III
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) susține că noua lege încalcă mai multe drepturi garantate de Constituție: dreptul la proprietate privată, principiul proporționalității (adică măsurile trebuie să fie echilibrate și justificate) și principiul egalității în drepturi. ÎCCJ spune că sunt încălcate și principiile legalității, siguranței juridice și încrederii cetățenilor în legi.
Judecătorii explică faptul că, dacă statul modifică drepturile fără un scop clar și fără compensații corecte, se ajunge la o „expropriere mascată”, adică oamenilor li se ia ceva din proprietatea lor în mod indirect. CCR a spus încă din 2010 că dreptul de proprietate, odată dobândit, nu poate fi limitat arbitrar de Parlament sau Guvern.
Tot ÎCCJ atrage atenția că legea este imprevizibilă și are efecte retroactive — adică afectează drepturi deja câștigate —, ceea ce subminează încrederea oamenilor în sistemul de justiție și stabilitatea legilor.
Partidul politic AUR acuză, la rândul său, că statul ar prelua abuziv banii din pilonul II și III de pensii. Ei spun că sistemul a funcționat aproape 20 de ani cu reguli clare, iar românii au contribuit încredințați că își vor asigura o bătrânețe liniștită. Acum, însă, potrivit AUR, legea încalcă această încredere și le ia oamenilor controlul asupra propriilor economii. În loc să ofere siguranță, legea ar crea un precedent periculos: statul ar putea schimba regulile oricând, chiar înainte ca oamenii să-și primească banii pentru care au muncit o viață. În esență, spun ei, Guvernul le transmite românilor că banii lor nu le mai aparțin cu adevărat.
Legea pensiilor private este neconstituțională și va fi respinsă în totalitate
Fostul judecător al CCR, Petre Lăzăroiu, consideră că magistrații nu vor vedea o discriminare legată de introducerea amendamentului care face o excepție pentru bolnavii de cancer. El a spus că situațiile nu pot fi comparate și că legea este neconstituțională deoarece nu permite returnarea banilor din pensii private într-o singură tranșă. În opinia sa, întreaga lege va fi respinsă, pentru că nu respectă Constituția.
Fostul judecător al CCR a mai explicat că această reglementare nu ar trebui aplicată deoarece persoanele care au contribuit la fondurile de pensii private au făcut-o cu convingerea că își vor putea retrage toți banii odată ce se pensionează.
„Nu se compară. Legea e neconstituțională pentru că nu dă banii înapoi deodată. (…) O să pice Legea în integralitate, pentru că ea în integralitate nu este constituțională”, explică acesta.
