Kelemen Hunor: Nu am emoții, nu am văzut că ar fi ceva neconstituțional

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a explicat, într-un interviu acordat postului Antena 3, că decizia Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților va fi urmată, în orice scenariu, de o analiză la nivelul coaliției de guvernare. El a precizat că nu dorește să speculeze asupra rezultatului, dar admite că o eventuală respingere va deschide o dezbatere serioasă în plan politic.

„În acest moment, n-aș vrea să fac nici o speculație, fiindcă în cazul în care Curtea eventual spune că sunt nereguli, din punctul lor de vedere, de constituționalitate, trebuie văzut exact la ce se referă Curtea, dacă va fi așa ceva, fiindcă s-ar putea să fie o chestiune doar parțială, de formă, sau și atunci, bineînțeles, se poate corecta relativ repede, sau dacă e ceva mai grav, atunci e o altă discuție.

Din acest punct de vedere, eu nu am emoții, fiindcă, când am parcurs toate procedurile, nu am văzut că ar fi ceva neconstituțional”, a declarat liderul UDMR.

El a adăugat că una dintre chestiunile tehnice semnalate în dezbaterea publică este cea referitoare la avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), însă acest aviz are un caracter consultativ, nu obligatoriu.

„Este o singură chestiune în discuție, acel aviz de la CSM, care oricum este un aviz consultativ, nu este un aviz conform, deci nu schimbă, în fond, problema”, a explicat Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, în eventualitatea unei decizii negative din partea CCR, guvernul își va păstra legitimitatea juridică și politică, întrucât structura coaliției nu se modifică. Totuși, Kelemen Hunor admite că problema se va ridica la nivel moral și de încredere publică.

„Legitimitatea morală, da, acolo vom avea o problemă, fiindcă a fost singura inițiativă care, cel puțin până acum, înseamnă o reformă mai profundă”, a declarat președintele UDMR.

SURSA FOTO: Inquam Photos / Simion Sebastian Tataru

El a punctat că reforma pensiilor magistraților reprezintă, în opinia sa, singurul pas concret făcut de actuala guvernare în direcția modernizării sistemului public.

„A mai fost o chestie foarte mică la educaţie, dar în rest, noi încă nu am făcut reforme, fiindcă să creşti taxe, să creşti impozite nu e reformă. Să reduci numărul de angajaţi, oricum nu am făcut-o, dar nu este o reformă. Singura reformă a fost aici pe sistemul de pensionare şi sistemul de a ieşi la pensie în cazul magistraţilor”, a adăugat Kelemen Hunor.

Decizia Curții Constituționale, așteptată după două amânări

Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe luni, 20 octombrie 2025, asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind noua lege a pensiilor magistraților. Potrivit unor surse judiciare citate de Stiripesurse.ro, judecătorii constituționali ar urma să admită sesizarea cu majoritate de voturi, ceea ce ar conduce la declararea neconstituționalității legii.

Hotărârea vine după două amânări succesive, pe 24 septembrie și 8 octombrie, când CCR a decis reprogramarea pronunțării. Instituția a confirmat doar calendarul, fără a oferi detalii despre argumentele aflate în analiză.

ÎCCJ a sesizat Curtea pe 4 septembrie, invocând atât procedura de adoptare — prin angajarea răspunderii guvernului — cât și aspecte de fond, precum afectarea independenței justiției. În opinia magistraților, modificările ar contraveni jurisprudenței constituționale anterioare privind statutul profesiei.

Conținutul reformei și argumentele contestatarilor

Legea contestată introduce modificări majore în sistemul de pensii de serviciu al magistraților. Proiectul plafonează pensia la maximum 70% din ultimul salariu net, ridică vârsta de pensionare la 65 de ani și crește vechimea minimă necesară la 35 de ani. În același timp, sunt ajustate regulile de calcul și perioadele de tranziție, cu scopul de a limita ieșirile anticipate din sistem.

Executivul a susținut că aceste măsuri urmăresc echilibrarea bugetară și o apropiere de regimul general de pensionare, fiind, totodată, un pas necesar pentru respectarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul Ilie Bolojan a afirmat recent că speră ca decizia CCR să clarifice definitiv cadrul legal:

„Ne dorim ca această etapă să se închidă, pentru a nu risca întârzieri în accesarea fondurilor europene”.

Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii a avertizat că modificările nu ar respecta cerințele Comisiei Europene și ar afecta garanțiile de independență ale sistemului judiciar. CSM a subliniat că schimbările privind formula de calcul și condițiile de pensionare „ating arhitectura constituțională” a profesiei de magistrat.

Posibile efecte ale unei decizii de neconstituționalitate

Dacă Curtea Constituțională admite sesizarea ÎCCJ, legea va fi declarată neconstituțională, integral sau parțial. În acest caz, Parlamentul și Guvernul vor fi obligați să reia procedura legislativă, ținând cont de argumentele din motivare. În scenariul unei respingeri, actul normativ ar putea fi promulgat rapid, iar aplicarea sa ar începe conform calendarului stabilit.

Analiștii juridici subliniază că decizia CCR va deveni un reper pentru orice viitoare tentativă de reformă a pensiilor de serviciu, nu doar în justiție, ci și în alte corpuri profesionale cu statut special. Precedentele hotărâri ale Curții au conturat standarde stricte în privința proporționalității și a previzibilității normelor, criterii care se vor aplica și în acest caz.