CCR va dezbate pe 5 noiembrie sesizarea pe legea privind plata pensiilor private

CCR va discuta pe 5 noiembrie o sesizare făcută de ÎCCJ despre legea privind plata pensiilor private. Judecătorii de la ÎCCJ au cerut verificarea acestei legi, care schimbă modul în care se plătesc pensiile din Pilonul II și Pilonul III.

Legea a fost adoptată miercuri de Camera Deputaților. Cea mai importantă schimbare este că persoanele care vor să își retragă banii din Pilonul II (pensiile administrate privat și obligatorii) vor primi doar 30% din sumă imediat, iar restul banilor în tranșe, pe parcursul a 8 ani.

O excepție se face pentru bolnavii de cancer, care pot primi toți banii odată. Cei care au o sumă mică în cont — mai mică decât valoarea a 12 indemnizații sociale lunare — pot primi toți banii deodată.

ÎCCJ cere verificarea legii pensiilor private pentru lipsă de claritate și posibile încălcări ale drepturilor cetățenilor

Judecătorii de la ÎCCJ s-au întâlnit, joi, și au decis, în unanimitate, să trimită legea pensiilor private la CCR, pentru că au găsit mai multe probleme legate de respectarea Constituției.

Ei spun că oamenii trebuie să aibă o lege clară și ușor de înțeles, ca să știe exact ce drepturi au la pensie. De aceea, consideră că este bine ca legea să fie verificată de CCR înainte să fie semnată de președinte. Dacă sunt greșeli, ele ar trebui corectate din timp, ca să nu afecteze mulți oameni.

Judecătorii mai spun că legea nu este suficient de clară și precisă și că nu respectă principiile de legalitate și echilibru atunci când stabilește reguli și sancțiuni.

ÎCCJ spune că legea pensiilor private limitează dreptul de proprietate și încalcă principiul siguranței juridice

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a explicat care sunt problemele de neconstituționalitate găsite în legea privind plata pensiilor private.

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar
Victor Alistar (SURSA FOTO: Inquam Photos / George Călin)

1. Încălcarea dreptului de proprietate

Judecătorii spun că legea încalcă dreptul de proprietate garantat de Constituție. Cei care au bani în fondurile private de pensii (Pilonul II și III) sunt obligați să semneze un contract cu un fond de plată și nu mai pot decide liber ce fac cu banii lor.

Nu pot retrage toată suma odată, ci doar o parte, restul urmând să fie plătit în rate. Nu pot stabili singuri valoarea pensiei lunare. Toate aceste restricții limitează dreptul oamenilor de a-și folosi propriile economii și pot fi considerate o formă ascunsă de expropriere.

Banii din Pilonul II sunt proprietatea privată a fiecărui participant, conform legii actuale. Prin noile modificări, oamenii pierd controlul asupra conturilor lor, fără să existe un motiv clar sau o compensație.

2. Lipsa clarității și a siguranței juridice

Un alt motiv invocat este faptul că legea este greu de înțeles. Ea face trimiteri vagi la alte reguli și legi, fără să explice clar care se aplică și în ce situații. Asta îi încurcă pe cetățeni și pe specialiștii care trebuie să aplice legea.

Legea nu explică ce se întâmplă cu banii și drepturile oamenilor înainte și după ce intră în vigoare, ceea ce creează confuzie și nesiguranță juridică. CCR a sancționat de mai multe ori astfel de neclarități, pentru că ele încalcă dreptul cetățenilor de a avea legi simple, previzibile și ușor de aplicat.

3. Lipsa unor reguli de tranziție

Judecătorii mai spun că legea ar fi trebuit să includă reguli clare pentru situațiile aflate deja în desfășurare — adică pentru cei care contribuie deja la fondurile de pensii private. Aceste prevederi lipsesc complet. Astfel, oamenii care au strâns bani în fonduri private conform legilor vechi se pot trezi că nu mai pot dispune liber de economiile lor.

Cei care au economisit au făcut-o pe baza unor reguli care le garantau proprietatea asupra banilor. Schimbarea bruscă a acestor reguli, fără o perioadă de tranziție și fără consultare publică, le afectează încrederea în sistemul de pensii private și în lege, în general.

Concluzia ÎCCJ este că legea este neclară, schimbă brusc regulile pentru cetățeni și le limitează drepturile asupra propriilor bani, ceea ce contravine Constituției și principiului siguranței juridice.