Legea privind plata pensiilor în rate, o privare de proprietate nejustificată
Magistrații ÎCCJ au arătat că oamenii care au contribuit la fondurile de pensii și-au organizat economiile și viitorul financiar având încredere că legea le protejează banii și bunurile personale.
Legea recent adoptată se referă atât la Pilonul II, urmat de circa 8,4 milioane de români, cât și la Pilonul III, care însumează peste 939.000 de participanți. Anterior, oamenii puteau retrage toți banii economisiți în aceste fonduri de pensii private.
Lia Savonea, președintele ÎCCJ, a afirmat că instanța a fost prezentată în mod denaturat în legătură cu exercitarea unei prerogative constituționale pe care o folosește constant pentru a asigura respectarea Constituției și aplicarea unitară a legii. Ea a explicat că Înalta Curte respinge ferm afirmațiile și interpretările eronate din articolul respectiv, care pun în discuție competențele sale legale.
„Este regretabilă prezentarea denaturată a unei prerogative constituționale exercitate constant, de-a lungul timpului, de către instanța supremă, în virtutea rolului său de garant al respectării supremației Constituției şi al aplicării unitare a legii.
Înalta Curte respinge în mod ferm și argumentat afirmațiile și interpretările eronate cuprinse în articol, materialul jurnalistic conținând o serie de aprecieri și interpretări eronate cu privire la competențele legale ale instanţei supreme”, spune aceasta la România TV.
ÎCCJ are rolul de a interpreta și aplica unitara legea
Savonea a precizat că, potrivit Constituției și Legii privind organizarea judiciară, Înalta Curte are rolul de a interpreta și aplica unitara legea, precum și prerogativa de a sesiza Curtea Constituțională atunci când constată probleme de constituționalitate.
Această competență, subliniază președintele ICCJ, este exercitată constant și exclusiv în interesul protejării ordinii constituționale, iar prezentarea ei ca o ingerință sau acțiune extrajudiciară este o distorsionare a adevăratului rol al instanței.
”Potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești. În același timp, art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară consacră prerogativa Înaltei Curți de a sesiza Curtea Constituțională, atunci când, în exercitarea atribuțiilor sale, constată că o dispoziție legală ridică probleme de constituționalitate.
Această competență reprezintă o prerogativă constituțională și legală, exercitată constant, cu consecvență și în deplin respect față de principiile statului de drept și supremația Constituției, exclusiv în interesul protejării ordinii constituționale. Prezentarea acestei atribuții ca pe o ingerință sau o acțiune cu caracter extrajudiciar reprezintă o distorsionare, care denaturează sensul și finalitatea rolului instituțional al Înaltei Curți”
Activitatea ÎCCJ nu are natură politică
Ea a adăugat că activitatea Înaltei Curți nu are natură politică, economică sau ideologică, și că orice asociere a prerogativelor instituționale cu astfel de motive contravine Constituției.
Totodată, Savonea a reamintit sprijinul instituției pentru libertatea presei și dreptul publicului la informare, dar a insistat că acestea trebuie exercitate cu acuratețe și echilibru.
”Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă principiile independenței justiției și separației puterilor în stat. Exercitarea atribuțiilor sale legale nu are și nu poate avea o natură politică, economică sau ideologică. Orice tentativă de a asocia prerogativele instituționale ale instanței supreme cu astfel de motive contravine spiritului și literei Constituției României.
Instanţa supremă sprijină libertatea presei și dreptul la informare al publicului, însă aceste drepturi trebuie exercitate cu respectarea principiilor de acuratețe, echilibru și verificare a informațiilor. Comunicarea publică despre activitatea unei instituții fundamentale a statului trebuie să se bazeze pe date reale, nu pe interpretări speculative.
În concluzie, subliniem că sesizarea a fost exercitată în folosul exclusiv al cetățenilor, care au dreptul fundamental de a fi guvernați prin legi conforme Constituției și adoptate cu respectarea normelor fundamentale ale statului român.”
În concluzie, președintele ICCJ a subliniat că sesizarea a fost făcută în interesul cetățenilor, pentru a le asigura guvernarea prin legi conforme Constituției, iar Înalta Curte își va continua activitatea respectând principiile independenței, imparțialității și legalității, rămânând angajată în apărarea valorilor statului de drept și a încrederii publice în justiția română.
”Înalta Curte de Casație și Justiție își va continua activitatea în spiritul independenței, imparțialității și legalității, conform mandatului constituțional care îi revine. Instituția rămâne ferm angajată în apărarea valorilor statului de drept și a încrederii publice în justiția română.”
Analiza sesizărilor privind plata pensiilor private va avea loc la CCR pe 5 noiembrie
Pe 5 noiembrie, Curtea Constituțională va analiza sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, alături de cea depusă de AUR, privind legea pentru plata pensiilor private, adoptată pe 8 octombrie de Camera Deputaților în calitate de for decizional.
„Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat ‘pentru’ adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, câștigând cât mai mulți bani dacă aceștia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câștigător este statul român care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”, a trtransmite AUR, într-un comunicat.
Parlamentul a adoptat legea pensiilor private, care reglementează modalitatea de retragere a sumelor din Pilonul II și III. În timpul votului final din plenul Camerei Deputaților, deputații POT s-au abținut, iar cei ai AUR s-au pronunțat împotriva proiectului.
Inițial, proiectul Guvernului stabilea ca la pensionare participanții să poată retrage maxim 30% din economiile acumulate, restul urmând a fi plătit în opt ani. În Senat, însă, a fost adăugată o excepție: persoanele diagnosticate cu cancer vor avea dreptul să ridice întreaga sumă într-o singură tranșă, la cerere.
Instanța supremă consideră că plafonarea pensiei lunare pentru retragerea programată la nivelul indemnizației sociale din sistemul public și stabilirea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor, atât pentru Pilonul II, cât și pentru Pilonul III, constituie o intervenție nejustificată în dreptul de proprietate și în libertatea contractuală, generând un dezechilibru semnificativ între interese și încălcând prevederile Constituției.
Magistrații afirmă că, dacă nu există un obiectiv clar și o compensație corespunzătoare, această intervenție se transformă într-o privare nejustificată a proprietății, echivalând practic cu o expropriere indirectă.
