Statele europene non-UE ar putea să se alăture blocului comunitar fără drept de vot
Uniunea Europeană analizează posibilitatea ca anumite state să se alăture blocului comunitar inițial fără a beneficia de toate drepturile de vot. O astfel de abordare i-ar putea încuraja pe liderii europeni să fie mai receptivi la integrarea Ucrainei sau a Republicii Moldova. În această categorie intră și premierul maghiar Viktor Orbán.
Deși extinderea a devenit o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană, planul de a aduce numărul de membri de la 27 la posibil 30 în următorii zece ani evidențiază tensiunile și divergențele existente între statele membre.
Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german, a declarat că viitorii membri ai Uniunii Europene ar trebui să fie lipsiți temporar de dreptul de veto până la implementarea reformelor instituționale esențiale, precum adoptarea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor. El a subliniat că procesul de extindere nu trebuie să fie încetinit de state membre care ar putea bloca aceste reforme.
„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul de veto până când vor fi implementate reformele instituționale-cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în cele mai multe domenii de politică”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german. „Extinderea nu trebuie încetinită de state membre care blochează reformele”.
Inițiativa ar determina o integrare mai flexibilă a noilor state
Propunerea ar oferi statelor candidate, precum Ucraina, Republica Moldova sau Muntenegru, acces la multiple beneficii ale apartenenței la Uniunea Europeană, însă fără posibilitatea de a folosi dreptul de veto, considerat de guvernele europene un mecanism vital pentru a preveni adoptarea unor politici nedorite.
Surse citate de Politico au transmis că, potrivit discuțiilor informale dintre statele UE și Comisie, ideea propunerii este ca noile țări să fie integrate inițial fără drept de veto, ceea ce ar permite o aderare mai flexibilă fără a fi necesară modificarea tratatelor fundamentale ale Uniunii, un subiect considerat inacceptabil de mai multe guverne.
Anterior, conducătorii UE subliniaseră că, pentru a adăuga noi membri precum Ucraina, era nevoie mai întâi de o revizuire a tratatelor, atrăgând atenția că fără aceasta s-ar putea intensifica blocajele la Bruxelles.
Încercările de a restrânge dreptul de veto și pentru statele membre actuale s-au confruntat cu rezistență considerabilă, venind nu doar din partea Ungariei, ci și a Franței și a Olandei.
Hofreiter a explicat că ideea ca noii membri să adere fără drepturi depline ar asigura menținerea capacității de acțiune a Uniunii chiar și în cazul unei extinderi. El a menționat că, din discuțiile avute cu reprezentanții țărilor din Balcanii de Vest, a primit semnale că această abordare este percepută ca fiind atât constructivă, cât și fezabilă.
Propunerea vine într-un context de nemulțumire crescândă în rândul țărilor candidate, care au implementat reforme interne semnificative, dar nu au înregistrat progrese reale în procesul de aderare, chiar și după mulți ani de la depunerea cererilor; de exemplu, Muntenegru a început negocierile încă din 2012.
Ursula von der Leyen a promis aderarea Ucrainei și Republicii Moldova în UE până în 2030
Chiar dacă președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pus extinderea în centrul agendei sale strategice și a promis integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova până în 2030, statele membre au ezitat să grăbească procesul.
Înainte ca CE să publice evaluarea stadiului negocierilor de extindere, cunoscută sub denumirea de „pachet de extindere”, un diplomat european a indicat că executivul UE ar putea grăbi procesul prin derularea negocierilor fără a solicita aprobarea formală a tuturor celor 27 de state membre la fiecare etapă, o strategie menită să evite un eventual veto din partea lui Orbán.
Trebuie menționat că 55 de europarlamentari din 19 state au adresat o scrisoare președintelui Consiliului European, Antonio Costa, cerând inițierea rapidă a negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Oana Țoiu merge la întâlnirea miniștrilor de Externe din UE
Ministerul Afacerilor Externe a informat că Oana Țoiu va lua parte luni, 20 octombrie 2025, la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre UE, desfășurată la Luxemburg.
Agenda discuțiilor va include, printre altele, războiul declanșat de Rusia în Ucraina, evoluțiile din Orientul Mijlociu și relațiile Uniunii Europene cu regiunea Indo-Pacific. În cadrul punctului privind Afacerile curente, discuțiile se vor concentra pe ultimele evoluții din Republica Moldova, pe situația din Georgia și pe evenimentele recente din Sudan.
Paralel cu reuniunea CAE, este programată o întâlnire informală dedicată metodologiilor de lucru, menită să consolideze influența globală a Uniunii Europene prin optimizarea procesului decizional.
Tot luni, 20 octombrie 2025, Oana Țoiu va lua parte la Reuniunea ministerială dedicată securității și conectivității interregionale, unde discuțiile se vor concentra pe întărirea cooperării în zona Mării Negre.
