Oana Țoiu și dreptul de veto în Uniunea Europeană. Vladimir Ionaș: Vorbește în calitate de analist care susține interesele unei terțe părți?
Sociologul Vladimir Ionaș a criticat-o public pe ministrul de Externe, Oana Țoiu (USR), după ce aceasta a transmis un mesaj prin care a susținut ideea că „voința a 26 de state nu ar trebui blocată iresponsabil de un singur vot”. Declarația ministrului a vizat blocajele apărute în cadrul Uniunii Europene pe teme de politică externă și apărare, însă Ionaș a reacționat afirmând că poziția acesteia ridică semne de întrebare în privința modului în care România își definește interesele în raport cu Bruxelles-ul.
El a spus ironic că nu este clar dacă mesajul Oanei Țoiu a fost transmis în calitate de membru al Guvernului României sau ca analist care exprimă interesele unei terțe părți. Sociologul a apreciat că, dacă ministrul de Externe își dorește o Uniune Europeană puternică din punct de vedere militar și diplomatic, ar trebui să susțină explicit ideea unei Uniuni federale, în care statele naționale își pierd parțial suveranitatea.
Vladimir Ionaș a subliniat că, în formatul actual, dreptul de veto este o garanție fundamentală a suveranității fiecărui stat membru și că renunțarea la acest mecanism ar lăsa țările mai mici, precum România, la discreția marilor puteri europene. În opinia sa, menținerea unanimității în deciziile legate de politică externă și apărare protejează statele din periferia Uniunii de eventuale abuzuri sau presiuni din partea celor cu o influență politică și economică majoră.
Sociologul a mai susținut că interesul României ar trebui să fie păstrarea dreptului de veto, tocmai pentru a nu permite impunerea punctelor de vedere ale statelor mai puternice. El a atras atenția că eliminarea acestui drept ar însemna pierderea unei pârghii esențiale în apărarea intereselor naționale, mai ales într-un context geopolitic tot mai complex.
În încheiere, Vladimir Ionaș a acuzat liderii europeni de lipsă de asumare și de ambiguitate în comunicarea cu cetățenii, avertizând că această atitudine a contribuit la creșterea popularității partidelor extremiste din Uniunea Europeană. Sociologul a sugerat că, în loc să caute vinovați printre țările care își apără suveranitatea, Bruxellesul ar trebui să înțeleagă motivele profunde ale neîncrederii publicului în proiectul european.
Postarea integrală a sociologului
„”It is a problem that the will of 26 countries is blocked iresponsibly by just one single vote” spune doamna Țoiu, Ministrul de Externe al României.
Mie nu-mi este foarte clar daca mesajul acesta este dat în calitate de Ministru în Guvernul României sau în calitate de analist care susține interesele unei terțe părți.
Doamna Țoiu, dacă își dorește ca UE să fie o putere militară, dar și în domeniul politicii externe ar trebui să susțină deschis ideea de Uniune federală. În formatul actual dreptul la Veto este fundamental (când vine vorba de Politica Externă, Aparare etc) pentru suveranitatea fiecărui stat.
Interesul României, o țară cu mai puțină putere în interiorul birocrației europene, este ca dreptul la Veto sa existe. Scopul din spatele unanimității este exact nevoia ca țările puternice să nu-și impună întotdeauna punctul de vedere.
Din punctul meu de vedere lipsa de asumare a liderilor europeni, ambiguitatea aceasta pe care o arată cetațenilor reprezintă unul din principalele motive pentru care vedem partidele de extremă la scoruri foarte bune”, a scris Vladimir Ionaș pe pagina sa de Facebook.
De unde a plecat totul?
În urmă cu câteva zile, ministrul Oana Țoiu a acordat un interviu pentru Euronews în care a vorbit despre aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE și modul în care Ungaria își folosește dreptul de veto împotriva Kievului.
Țoiu a explicat că Ucraina și Moldova ar trebui să devină separate în procesul de aderare.
„Este timpul să deblocăm și Ucraina. Cred că acest lucru este foarte important în acest moment”, a afirmat ea, explicând că atât Moldova, cât și Ucraina sunt „mult mai avansate decât recunoaște în mod colectiv UE”.
„Trebuie să ne asigurăm […] că dispunem de reformele adecvate în materie de luare a deciziilor, deoarece este clar că nu este doar meritul Moldovei, al Ucrainei, al Albaniei, al Muntenegrului și așa mai departe”, a afirmat Oana Țoiu.
Ea a descris încercarea izolată a lui Orbán de a bloca progresul Ucrainei ca fiind „iresponsabilă”.
„Este clar o problemă pentru noi dacă voința a 26 de țări este blocată în mod iresponsabil doar de un singur vot. Trebuie să facem reformele adecvate, dar și să utilizăm pe deplin cadrul actual de care dispunem pentru a avansa”, a mai transmis șefa diplomației de la București.
