Expert în energie: Cărbunele nu mai este o opțiune pe termen mediu și lung, dar România nu poate renunța încă la el

Doctorul inginer Ioan Bitir-Istrate, de la Facultatea de Energetică a Universității Politehnica din București, a explicat că producerea energiei electrice pe bază de cărbune nu mai poate fi o soluție pe termen mediu și lung. Totuși, în prezent, România depinde încă de aceste capacități, din cauza lipsei unor sisteme performante de stocare a energiei.

Cărbunele, o soluție temporară în lipsa alternativelor de stocare

Ioan Bitir-Istrate a spus că, deși centralele pe cărbune sunt tot mai greu de susținut din cauza poluării, ele rămân momentan indispensabile pentru stabilitatea sistemului energetic. Potrivit lui, regenerabilele nu pot asigura un flux constant de energie fără un sistem de stocare eficient.

„Perspectivele sunt clare: cărbunele nu mai este o opţiune pe viitorul pe termen mediu şi lung. Acum nu se poate fără. De ce? Pentru că regenerabilele, în lipsa unei stocări avansate, dau energie electrică atunci când pot ele, când vor ele, nu atunci când avem neapărat nevoie.”

El a subliniat că specialiștii din domeniu lucrează deja la proiecte energetice de mari dimensiuni, bazate pe gaze naturale, iar în viitor și pe hidrogen. Bitir-Istrate a menționat exemplul proiectului de la Ișalnița, despre care a spus că va fi una dintre cele mai performante centrale pe gaze din țară.

„Işalniţa are un proiect pe gaze foarte interesant, dacă nu mă înşel, 800 de megawaţi ciclu combinat, ultima tehnologie posibilă în această lume pentru a produce energie electrică la cele mai bune randamente. (…) Poate că în 2-3 ani avem acolo o centrală foarte mare care să sprijine zona de sud, zona industrială a României.”

Eficiența energetică, pasul esențial înainte de investițiile în producție

Specialistul a declarat că eficiența energetică trebuie să fie prima prioritate înaintea dezvoltării de noi capacități de producție. În opinia sa, pierderile din consum trebuie reduse înainte de a investi masiv în panouri solare sau soluții de stocare.

„Considerăm că înainte de a produce energie electrică din panouri solare, înainte de a implementa proiecte de stocare, trebuie să ne asigurăm că am eliminat toate pierderile în ceea ce priveşte consumul de energie. Asta este job-ul nostru, cu asta ne ocupăm şi asta este ideea pe care o promovăm atât aici, cât şi în învăţământ, cât şi la Ministerul Energiei.”

El a comparat rolul auditorului energetic cu cel al unui medic care diagnostichează problemele dintr-un sistem. Potrivit lui Bitir-Istrate, România dispune deja de o infrastructură solidă de audit energetic, dar soluțiile propuse trebuie aplicate consecvent, chiar dacă implică investiții suplimentare.

„Un auditor este, metaforic, un fel de medic care vine, diagnostichează felul în care se consumă energia, identifică pierderile şi dă soluţii care trebuie implementate.”

Stocarea energiei, cheia echilibrului dintre producție și consum

Bitir-Istrate a explicat că energia produsă de panourile fotovoltaice nu coincide de obicei cu orele de vârf ale consumului, ceea ce face necesară dezvoltarea de capacități de stocare. El a subliniat că depozitarea energiei reduce presiunea asupra sistemului național și ajută la folosirea mai eficientă a resurselor.

„În momentele în care putem produce această energie, de obicei miezul zilei, de obicei în august şi poate în weekend, nu corespund de aproape deloc cu momentul în care o consumăm. Şi atunci stocarea evită injectarea energiei în sistem, o păstrăm pentru seară, o păstrăm pentru dimineaţă, atunci când avem cu adevărat nevoie de ea.”

El a adăugat că România are o capacitate limitată de transport și distribuție, iar dezvoltarea acesteia necesită timp și investiții consistente. De aceea, susține că generarea locală, la locul de consum, este o soluție eficientă, dacă este implementată corect.

„Generarea distribuită la locul de consum este o soluţie foarte bună. Repet, ea trebuie făcută cu cap, cu bani. Şi da, este o soluţie bună, evită foarte multe pierderi în sistemul de transport şi distribuţie şi evită nişte investiţii inutile în alte locuri.”

Eliminarea plafonării prețurilor poate stimula achizițiile eficiente energetic

Profesorul universitar a vorbit și despre efectele eliminării plafonării prețurilor la energie. El consideră că un preț real al energiei ar putea determina consumatorii să investească în echipamente moderne și mai economice.

„Poate că este bine ca oamenii să plătească preţul real, pentru că vor conştientiza faptul că trebuie să îşi cumpere echipament eficient energetic, să schimbe, poate, frigiderul de acum 10-15 ani cu unul de Clasă A […] Energia nu mai poate fi ieftină în contextul actual în regiunea noastră.”