România se confruntă în prezent cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană. Potrivit explicațiilor oferite de ministrul Bogdan Ivan, această situație este rezultatul unor măsuri adoptate în urmă cu aproximativ zece ani, care au dus la scoaterea din producție a peste 56% din capacitățile de energie în bandă bazate pe cărbune și gaz.
Bogdan Ivan a prezentat un set de măsuri menite să reducă treptat costurile suportate de consumatori
Ministrul a prezentat joi un set de măsuri menite să reducă treptat costurile suportate de consumatori pe facturile la energie. Potrivit datelor oficiale, doar 51% din valoarea facturii reprezintă costul energiei active, restul fiind format din tarife de transport și distribuție, taxe și accize.
Printre direcțiile principale de intervenție se află operaționalizarea mecanismului Market Maker, care va spori lichiditatea pieței și va facilita tranzacțiile pe termen lung, cu efecte așteptate de corecție structurală asupra prețurilor. În același timp, vor fi introduse garanții ferme în contractele de energie pentru a limita riscul de contrapartidă și pentru a crește încrederea în piața angro.
Un alt instrument poate fi implementarea tarifelor dinamice
Un alt instrument vizat sunt tarifele dinamice, prin care consumatorii ar putea fi stimulați să utilizeze energie în intervalele orare cu prețuri reduse. Ministerul Energiei are în vedere și un mecanism unic de achiziție pentru operatorii de distribuție, care ar putea reduce cu până la 25% costurile transferate către factura finală. Totodată, toate programele de eficiență energetică vor fi reunite sub coordonarea ministerului, pentru a asigura o implementare mai rapidă și mai coerentă.
Pe plan extern, România a inițiat negocieri la nivel european pentru a amâna termenul de închidere a centralelor pe cărbune, prevăzut inițial pentru 2026, până în 2030. O astfel de măsură ar putea tempera presiunea pe piață și ar permite dezvoltarea unor noi capacități de producție, evitând dezechilibrele structurale și creșterea dependenței de importuri.
„Astfel, similar altor pieţe de energie electrică din UE, odată cu schimbarea comportamentului de consum-producţie la nivel macro, România trebuie să încurajeze adaptarea consumului la nivelul consumatorului final în linie cu producția internă de energie (pentru a atenua exportul de energie la preţ mic şi importul la preţ mare). Analizând datele statistic, observăm că 16% din totalul locurilor de consum casnic înregistrează 43% din totalul consumului de energie electrică (consum >250 kWh/lună)”, a declarat Bogdan Ivan.
Aplicarea acestor măsuri ar putea contribui la scăderea etapizată a facturilor
Ministerul subliniază că aplicarea acestor măsuri ar putea contribui la scăderea etapizată a facturilor, dar și la crearea unui cadru de tranzacționare mai predictibil, ceea ce ar încuraja investițiile în sectorul energetic.
În ceea ce privește tarifele dinamice, acestea sunt văzute ca o soluție adaptată contextului tranziției energetice și al creșterii ponderii surselor regenerabile. Vârfurile de consum se înregistrează în intervalele de seară și dimineață, când prețurile pot depăși 1.000 RON/MWh, în timp ce energia cea mai ieftină este disponibilă între orele 11:00 și 18:00, cu valori de câteva zeci de RON/MWh.
România are unele dintre cele mai ridicate tarife medii din Uniunea Europeană
Această diferență majoră între prețurile orare face ca România să aibă unele dintre cele mai ridicate tarife medii din Uniunea Europeană, în condițiile în care este necesar importul de energie în perioadele de vârf. Analizele arată că 16% dintre locurile de consum casnic generează aproape jumătate din consumul total de energie, ceea ce subliniază nevoia de adaptare a comportamentului de consum la producția internă.
Deși furnizorii cu mai mult de 200.000 de clienți au obligația de a oferi contracte cu tarife dinamice, gradul de adoptare este redus, fiind accesibile doar unei mici părți dintre consumatori. Ministerul Energiei propune extinderea acestui sistem, astfel încât mai mulți utilizatori să beneficieze de prețurile reale ale energiei atunci când aceasta este produsă în surplus.
