România trebuie să redevină exportator de energie
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat marți că obiectivele principale ale mandatului său sunt transformarea României din importator net în exportator de energie și reducerea prețului energiei electrice sub media Uniunii Europene.
”Subiectul energiei electrice reprezintă un obiectiv de foarte mare interes, cred foarte mult că în acest scurt mandat de două luni, de când am început discuţiile cu toţi actorii implicaţi în căutarea soluţiilor pentru ca românii să nu mai plătească aproape cea mai scumpă energie electrică din Europa, am făcut progrese serioase, deja suntem la stadiul în care avem agreate cinci măsuri, care au fost agreate şi în cadrul coaliţiei de guvernare şi care au fost transmise către Guvernul României, pentru a fi adoptate în cadrul unui memorandum, măsuri care vor veni complementar cu măsuri de rezolvare a problemei de fond şi anume creşterea capacităţilor de producţie”, a spus ministrul Energiei, într-o conferinţă de presă.
Pentru atingerea acestor obiective, Bogdan Ivan a explicat că a fost creat un mecanism de evaluare și monitorizare săptămânală la nivelul ministerului. Astfel, secretarii de stat și directorii responsabili vor raporta direct ministrului, pentru a se asigura că proiectele energetice strategice vor fi finalizate până la sfârșitul anului viitor.
Ministrul a arătat că, deși România era acum un deceniu exportator net de energie, în prezent se află în situația de a importa circa 20% din consum în orele de vârf, între 18:00 și 23:00, în timp ce ziua vinde energie chiar și la prețuri negative. Această discrepanță duce, potrivit lui Ivan, la o creștere automată a prețurilor.
El a subliniat că, în ultimii zece ani, România a scos din producție aproximativ 7.000 MW capacități bazate pe cărbune și gaz, fiind înlocuite doar cu circa 1.200 MW din centrale pe gaz. Astfel, peste jumătate din capacitățile de producție în bandă au fost eliminate.
”Dacă acum 10 ani, România era net exportator de energie electrică. Cu excepţia anului 2024, când am avut un an din punct de vedere al precipitaţiilor foarte bun şi am avut o creştere a producţiei energie electrice pe hidro, suntem net importatori. Principala problemă pe care o avem astăzi este faptul că România, în perioada în care produce mai multă energie, şi anume în intervalul 10-17, ajunge să vândă energia la un preţ foarte mic, uneori chiar la un preţ negativ şi ajunge să importe aproximativ 20% din consumul total al energiei din România în perioada de consum de vârf şi anume în intervalul 18-23”, a explicat ministrul.
România și-a asumat eliminarea minelor
Ministrul a reamintit că, prin PNRR, România și-a asumat eliminarea minelor și centralelor pe cărbune până în 2025, un termen mult mai ambițios decât cel stabilit de Polonia sau Germania, însă proiectele menite să înlocuiască aceste capacități au întârzieri și de câțiva ani.
”România şi-a asumat prin negocierea PNRR-ului şi-a asumat poate cele mai curajoase ţinte de protecţie a mediului şi de decarbonizare şi anume să elimine până la finalul anului 2025 atât minele pe cărbune cât şi centralele pe cărbune de la complexul energetic Oltenia şi din Valea Jiului, lucru care, dacă stăm să comparăm cu Polonia sau cu Germania, care şi-au asumat aceste ţinte pentru anul 2039, respectiv 2049, a fost extrem de curajos şi care a venit cu proiecte care să înlocuiască aceste capacităţi de producţie”.
Ca exemple, Ivan a menționat Termocentrala de la Iernut, blocată de aproape un deceniu din cauza insolvenței companiei contractate, precum și mai multe investiții Hidroelectrica contestate în instanță, deși unele sunt finalizate în proporție de peste 80%. În total, 350 MW rămân neutilizați din aceste motive.
”Am fost acolo, avem o companie care încă din 2016 a început să lucreze la acest proiect, o companie din afara României, care este în insolvenţă. Acum, o zi, a primit din partea judecătorului încă o şansă. Suntem în stadiul în care căutăm soluţii împreună cu cei de la Romgaz, să deblocăm această situaţie şi să scoatem această companie din tot procesul, pentru că suntem blocaţi de aproape 10 ani cu această procedură”, a anunţat Ivan.
De asemenea, proiectele de la Complexul Energetic Oltenia – două parcuri fotovoltaice și două centrale pe gaz – au întârzieri între doi și trei ani. Ministrul a precizat că acestea sunt recalibrate la noile prețuri, aproape duble față de perioada 2022-2023, ceea ce necesită soluții financiare suplimentare.
”În momentul de faţă, am avut negocieri şi discuţii pentru a recalibra tehnic proiectele acestor centrale, pentru că ele au fost gândite la nivelul preţurilor anului 2022-2023. Este evident că a avut loc o dinamică în privinţa preţurilor, ceea ce astăzi se ofertează este aproape dublu faţă de acea perioadă şi căutăm soluţii împreună cu partenerii noştri, pentru a creşte alocarea bugetară şi pentru a avea companii care să vină şi efectiv să construiască aceste termocentrale”, a mai spus ministrul Energiei.
Un alt proiect important este investiția privată de peste 1,4 miliarde de euro de la Mintia, unde ministerul colaborează cu investitorii și companiile naționale pentru a începe testele la cele două grupuri energetice la începutul anului viitor.
”Pentru a reuşi să deblocăm aceste proiecte împreună cu echipa pe care o am la Ministerul Energiei, am creat un mecanism foarte clar de evaluare-monitorizare săptămânală prin care responsabili clari din partea Ministerului, secretari de stat, directori, răspund în mod direct în faţa Ministrului pe fiecare dintre aceste proiecte, cu raport de progres săptămânal, din punct de vedere fizic şi financiar, pentru a ne asigura că aceste proiecte chiar se vor întâmpla şi se vor întâmpla până la finalul anului viitor, cel târziu”, a ţinut să precizeze ministrul Energiei.
Ivan a concluzionat că toate aceste întârzieri, unele de până la zece ani, impun o monitorizare strictă. El a subliniat că prin mecanismul săptămânal introdus la minister, își propune să garanteze că proiectele strategice vor fi finalizate până la sfârșitul anului viitor, cel târziu.
”Pentru a reuşi să deblocăm aceste proiecte împreună cu echipa pe care o am la Ministerul Energiei, am creat un mecanism foarte clar de evaluare-monitorizare săptămânală prin care responsabili clari din partea Ministerului, secretari de stat, directori, răspund în mod direct în faţa Ministrului pe fiecare dintre aceste proiecte, cu raport de progres săptămânal, din punct de vedere fizic şi financiar, pentru a ne asigura că aceste proiecte chiar se vor întâmpla şi se vor întâmpla până la finalul anului viitor, cel târziu”, a ţinut să precizeze ministrul Energiei.
