Cum au ajuns proiectele hidro din România să fie blocate de activismul ecologist
Andrei Caramitru avertizează că proiectele hidroenergetice esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic sunt constant sub presiunea organizațiilor de mediu.
Potrivit analistului, aceste grupuri opun rezistență sistematică proiectelor, invocând criterii de protecție ambientală, iar astfel investitori și autorități se confruntă cu procese, contestații sau blocaje administrative. Energie curată ce ar putea reduce costurile și vulnerabilitatea energetică este astfel amânată sau abandonată.
În plus, el acuză că unele ONG-uri primesc finanțare de la surse care au legături cu Moscova sau structuri cu influență rusă, propunând că obiectivul este de a preveni dezvoltarea energetică locală care ar putea submina importurile de energie și, implicit, beneficiile pe care le obțin state externe.
Caramitru reamintește că multe asociații de mediu au rădăcini istorice în deceniile precedente, când organizațiile create sau susținute de servicii de informații erau folosite ca instrumente de opoziție la proiecte strategice ale Vestului.
În opinia sa, rolul acestor ONG-uri nu este asumat întotdeauna conștient de membrii lor, unii fiind motivați sincer de protecția mediului, dar fără să realizeze că pot fi folosiți ca elemente într-o rețea mai amplă.
Axa Moscova-Berlin și resursele energetice
O parte semnificativă a poziției lui Caramitru se bazează pe relația pe care o descrie între Rusia și Germania, în care livrările de gaze ieftine au fost instrumentate strategic. El evocă politica Ostpolitik a Germaniei și susține că avantajele pe care le-a obținut industria germană din accesul la gaze rusești au fost, în parte, un instrument de construire a dependenței.
„E cazul să explic pentru toată lumea motivul nebuniei ecologiste – ce e în spate, de fapt. În anii 70, la mijlocul crizei petroliere când prețurile erau imense, RFG a făcut un deal cu Rusia, și au numit strategia „Ostpolitik”. Ideea a fost așa – să primească Germania și doar ea din Europa gaze ieftine de la rușii.
După anii 90 – chestia s-a extins și pentru Austria, Ungaria și parțial Serbia. Asta a dat un imbold colosal industriei germane – care subit a beneficiat de o mega subvenție, cumpărau la un preț ridicol. A fost baza competitivității Germaniei.
De ce ar face așa ceva Rusia? Ca să captureze indirect țările astea, să devină dependente complet. Să le infiltreze și cumpere clasa politică. O reeditare a pactului Ribbentrop – Molotov …
Costul ca să se facă North Stream … a fost să închidă nemții centralele atomice, acum înțelegeți de ce le-au închis? Era un deal foarte bun și pentru Rusia și pentru Germania. E prost pentru noi și celalalte țări din Europa”, afirmă Caramitru.
Mai departe, el susține că influența Germaniei în instituțiile europene a facilitat adoptarea unor politici de mediu agresive, normative care ar fi crescut costurile energetice pentru statele din est și ar fi descurajat dezvoltarea industrială locală. Astfel, Germania ar fi câștigat un avantaj competitiv tranzitoriu, în timp ce România și altele ar fi fost plasate în poziția de consumatoare de energie importată.
Presiunea organizațiilor de mediu asupra Ministerului Mediului și investițiilor energetice
În discursul economistului, politicile verzi europene, certificatele de mediu și normele stricte au ajuns să fie percepute ca bariere care îngreunează producția internă de energie și afectează competitivitatea industrială.
El argumentează că aceste norme au fost încurajate de state care beneficiază deja de avantaje energetice, pentru a împiedica dezvoltarea energetică în zone mai dezavantajate.
„Dar nu e suficient că au un avantaj nemții față de noi toți din Europa oricum și că rușii ne vulnerabilizau. Trebuia sa se asigure ca toate țările din Europa sunt blocate in a produce energie (deci toată industria sa rămână în Germania). Cum? Green Eco! Și uite așa au fost inventate certificatele verzi, normele de mediu, nebuneala.
Ca să crească la cer costul producție de energie în interiorul UE, pentru ca avantajul gazelor ieftine de la ruși în Germania să fie maxim și nicăieri altundeva să nu se poată face industrie mare. E simplu!”, spune Caramitru.
Potrivit lui, acest mecanism a condus la destabilizarea unor sectoare industriale europene și creșteri de prețuri ale energiei care afectează costurile de producție, competitivitatea exporturilor și investițiile publice și private. În acest scenariu, statele cu energie ieftină și surse autonome reușesc să câștige teren.
Blocajul investițiilor verzi: cum activismul ecologist afectează producția de energie curată
Caramitru atrage atenția asupra faptului că în timp ce Uniunea Europeană adopta politici stricte pe bază de mediu, Statele Unite și China au evitat să-și impună restricții energetice similare care să afecteze sectoarele lor industriale esențiale. În opinia sa, acest lucru a permis acestor economii să profite de slăbirea competitivității europene.
„Celelalte țări din afara Europei – SUA, China … au zis – haha, super! Europa se dezindustrializează deci susținem să fiți super eco! … Și uite așa s-a întâmplat… cu ONG-uri finanțate cu miliarde de nemți, ruși, austrieci și unguri. Și cine a fost ținta? Fix țările care produc energie. Noi țintă maximă”, susține economistul.
El mai sugerează că deteriorarea industrială în Europa centrală și de est ar fi acceptată tacit de actorii globali, atâta vreme cât nu afectează lanțurile globale ale producției, dar afectează echilibrul economic și suveranitatea statelor mai mici.
România pierde proiecte strategice. Cum activismul de mediu întârzie dezvoltarea energetică
Concret, Caramitru arată că proiecte hidroenergetice inițiate în România sunt blocate după ani de progres, în ciuda faptului că lucrări au fost adesea executate în proporție mare.
ONG-urile sunt acuzate de contestarea continuă a autorizațiilor, extinderea ariilor protejate și solicitări de studii suplimentare care amână decizia finală. În unele cazuri, proiectele – fie ele mici sau mari – sunt abandonate, iar resursele rămân nevalorificate.
„Așa ca au dezlănțuit aici toate ONG-urile lor, au cumpărat la bucată structuri întregi din Ministerul Mediului, politicieni, idioți utili mulți care au ajuns să creadă ca într-o religie. Dar nu a fost suficient. Au luat controlul și pe Petrom ca să se asigure ca nu putem face nimic cu gazele și ca scade producția de petrol.
Au forțat niște hărți demente de «arii protejate europene» care sunt atât de extinse încât nu mai poți face nimic nicăieri … Au băgat bani în media în neștire să isterizeze oamenii normali … dezinformând despre catastrofe imaginare”, spune el.
Ca urmare, România a trecut de la un stat cu potențial de producător la importator plătitor de energie scumpă, iar companii care au nevoie de costuri energetice rezonabile au migrat sau au suspendat activități. De asemenea, potrivit economistului, investiții americane în sectorul energiei au fost dezmembrate sau retrase, afectând perspectivele pe termen lung.
„Rezultatul – suntem producător de energie mare, da, dar super scumpă și industria mare e oprită. Fabricile mari de petrochimie sunt în Germania si Austria (care nu au o moleculă de gaze), dar la noi sunt pe butuci. Asta e tot despre politica green din Europa.
E o reminescență a noului pact Ribbentrop – Molotov care favorizează Rusia și Germania în detrimentul celorlalte țări. Asta e tot. E o dezinformare, un atac hibrid”, adaugă Caramitru.
El susține că există documente și cercetări internaționale care atestă implicarea indirectă a Moscovei în finanțarea sau influențarea unor organizații de mediu europene, dar că aceste informații sunt rareori aduse în lumina publică. În discursul său public, el avertizează asupra rolului rețelelor de influență și promite să expună individual persoanele sau grupurile implicate.
„Nu zic eu, există cărți și istorie scrisă pe tema asta, e demonstrat istoric implicarea rușilor în primele valuri eco în Europa. Totul e știut, dar e pusă batista pe țambal. Acum știți. De asta sunt foarte sensibil când aud temele astea împinse aici.
Fiindcă înțeleg foarte bine rețelele de influență și ce se întâmplă și de ce. Mă isterizează USR când începe cu de astea, mă înnebunește Ministerul Mediului că știu cât de penetrat e, detest ONG-urile green că știu de unde își iau banii și de ce.
Și nu mai merge să punem batista pe țambal. Opriți-vă! Vă știm, înțelegem exact jocul, nu suntem prosti! Și o să vă expunem individual dacă e nevoie. E temă de siguranța națională deja.
Și voi – mulți fără să vă dați seama – sunteți în echipă cu Călin Georgescu (care apropo mare parte din carieră a fost pe zona eco. Dacă nu știați, erați colegi!)”, conchide Caramitru în postarea sa.
