Adevărul despre mezelurile, sucurile și pateurile cu brânză din magazine. Ce mănâncă și beau românii, de fapt, în fiecare zi

Un studiu recent realizat în Statele Unite arată că alimentele ultraprocesate pot contribui la inflamația cronică din organism, un factor major în apariția bolilor cardiovasculare și a cancerului. Cercetătorii avertizează că aceste produse, omniprezente în alimentația modernă, pot avea un impact asupra sănătății comparabil cu cel al fumatului.

Consumul de alimente ultraprocesate, o problemă tot mai răspândită

Alimentele ultraprocesate au devenit o componentă dominantă a dietei moderne, fiind consumate zilnic de milioane de persoane din întreaga lume. Un studiu publicat de cercetătorii de la Charles E. Schmidt College of Medicine, parte a Florida Atlantic University, a evidențiat o legătură directă între consumul acestor produse și inflamația sistemică, proces biologic care favorizează apariția bolilor cardiovasculare, a cancerului și a decesului prematur.

În această categorie intră produse precum băuturile carbogazoase, gustările ambalate, produsele de patiserie industrială și mezelurile. Acestea sunt fabricate prin procedee industriale complexe, conțin adesea aditivi, coloranți și îndulcitori, dar foarte puțini nutrienți esențiali.

Potrivit cercetătorilor, în Statele Unite, alimentele ultraprocesate reprezintă aproape 60% din aportul caloric zilnic al adulților și până la 70% în cazul copiilor. Deși sunt concepute pentru a fi gustoase și a avea o durată lungă de conservare, aceste produse favorizează un consum excesiv de calorii fără valoare nutritivă reală.

În ultimii ani, numeroase studii au asociat un aport ridicat de alimente ultraprocesate cu obezitatea, diabetul de tip 2, bolile cardiace, tulburările de dispoziție și riscul crescut de mortalitate prematură.

Studiul american care arată legătura dintre UPF și inflamația cronică

Cercetarea a fost publicată în revista The American Journal of Medicine și a analizat datele provenite de la 9.254 de adulți americani, participanți la programul național Health and Nutrition Examination Survey.

Oamenii de știință au comparat aportul de alimente ultraprocesate cu nivelurile din sânge ale proteinei C reactive ultrasensibile (hs-CRP), un indicator biologic al inflamației cronice și un marker predictiv pentru riscul cardiovascular.

Rezultatele au arătat o corelație semnificativă între consumul crescut de produse ultraprocesate și nivelurile ridicate de inflamație. Participanții care obțineau între 60% și 79% din caloriile zilnice din astfel de produse aveau un risc cu 11% mai mare de a prezenta valori crescute ale proteinei hs-CRP, comparativ cu cei care consumau sub 20%. Chiar și persoanele care își procurau între 40% și 59% din calorii din aceste surse prezentau un risc crescut cu 14%.

După ajustarea rezultatelor în funcție de factori precum vârsta, fumatul și nivelul de activitate fizică, legătura a rămas semnificativă. Riscul cel mai ridicat a fost observat în rândul persoanelor supraponderale și al celor aflate la vârsta mijlocie, între 50 și 59 de ani, care aveau o probabilitate cu 26% mai mare de a prezenta markeri inflamatori comparativ cu tinerii de 18–29 de ani.

În plus, obezitatea a fost asociată cu o creștere a riscului de inflamație de până la 80%, iar fumatul a adăugat un risc suplimentar de 17% față de nefumători.

Efectele pe termen lung și implicațiile pentru sănătatea publică

Autorii studiului atrag atenția că aceste constatări ar trebui să fie un semnal serios pentru autoritățile din domeniul sănătății publice. Ei compară situația actuală cu cea a consumului de tutun, subliniind că a fost nevoie de decenii de dovezi științifice și de măsuri legislative pentru a reduce utilizarea țigărilor.

Într-un mod similar, spun cercetătorii, reducerea efectelor alimentelor ultraprocesate va necesita eforturi susținute și o colaborare strânsă între instituțiile guvernamentale, comunitatea medicală și producătorii de alimente.

„Alimentele ultraprocesate nu doar că oferă puţini nutrienţi, dar pot stimula inflamaţia cronică, un proces biologic implicat în bolile cardiovasculare şi cancer”, a declarat dr. Charles H. Hennekens, cardiolog și specialist în medicină preventivă, unul dintre autorii studiului.

El a adăugat că profesioniștii din domeniul medical ar trebui să discute activ cu pacienții despre avantajele unei diete echilibrate, bazate pe alimente naturale și bogate în nutrienți, și despre riscurile asociate alimentației industriale.

Cercetătorii subliniază că alimentele ultraprocesate nu sunt doar o problemă individuală, ci una de sănătate publică, întrucât influențează întregul sistem alimentar și comportamentele de consum. Ei propun măsuri concrete, precum îmbunătățirea etichetării nutriționale, limitarea aditivilor și promovarea alimentației sănătoase prin campanii educaționale și programe școlare.

Posibila legătură cu incidența crescută a cancerului la tineri

Un aspect suplimentar semnalat de autori este creșterea cazurilor de cancer colorectal în rândul tinerilor americani, fenomen observat în ultimii ani. Deși cauzele exacte nu sunt complet cunoscute, cercetătorii consideră că alimentația bogată în produse ultraprocesate ar putea juca un rol important.

Aceștia fac apel la intensificarea eforturilor guvernamentale pentru a controla impactul negativ al industriei alimentare moderne. Printre măsurile recomandate se numără stimularea producătorilor să reducă aditivii nocivi, încurajarea consumului de alimente proaspete și extinderea programelor publice de educație nutrițională.

În opinia specialiștilor, doar o abordare integrată – care să combine reglementările, educația și implicarea mediului privat – poate limita efectele pe termen lung ale acestor produse asupra sănătății populației.