CCR are motive să respingă legea privind pensiile magistraților
Augustin Zegrean spune că legea care schimbă pensiile speciale, atacată la Curtea Constituțională de instanța supremă, ar putea fi respinsă din mai multe motive. El menționează că legea ar putea încălca principiul că legile nu se aplică retroactiv sau că a fost adoptată printr-o procedură specială a Guvernului, nu printr-o lege votată în Parlament.
Zegrean spune că nu a citit cele 39 de pagini prin care Curtea Supremă a sesizat Curtea Constituțională, dar crede că juriștii de la ÎCCJ pot găsi probleme de neconstituționalitate. Problemele pe care le menționează el apar și în sesizarea Curții Supreme.
El consideră că există mereu șanse de succes dacă ne uităm la legile făcute recent, pentru că multe au probleme fie cu modul în care au fost adoptate, fie cu ce scrie în ele. Zegrean spune că o cale de atac ar fi legată de prevederile retroactive și că, dacă se merge pe acest motiv, legea are șanse să fie respinsă.
În schimb, el consideră că motive precum lipsa avizului CSM nu sunt importante, pentru că Guvernul nu e obligat să țină cont de ele sau să aștepte avizul dacă nu vine la timp.
Problema reală, spune Zegrean, este că Guvernul și-a asumat răspunderea pentru modificări la o lege deja adoptată de Parlament, în timp ce modificările ar fi trebuit făcute tot prin lege în Parlament. El explică că modul în care a fost adoptată legea este discutabil, pentru că nu a fost pusă în dezbatere publică și nimeni nu a știut de ea. În opinia lui, modificarea unei legi ar fi trebuit discutată în Parlament, dar acesta nu a arătat interes.
„Șanse sunt tot timpul dacă ne uităm la legile pe care le fac mai nou. Toate au probleme de constituționalitate fie la modalitatea de adoptare, fie la conținut. Nu am citit motivele pentru care o atacă la CCR, dar o cale de atac este pe prevederi retroactive. Dacă pe asta merg, au șanse.
Modalitatea de adoptare este discutabilă pentru că nu este o problemă pe care să o dai peste cap așa printr-o asumare a răspunderii. Legea nu a fost pusă în dezbaterea publică, nu a știut nimeni de ea.
Modalitatea de adoptare a legilor este alta. Asumarea răspunderii este a guvernului, aici e vorba de modificarea unei legi, iar legile sunt adoptate de Parlament. Bine ar fi fost să o dezbată în Parlament, dar Parlamentul nu a fost deloc interesat”, susține fostul președinte al CCR în cadrul unui interviu acordat pentru HotNews.ro.
Modificările la statutul magistraților trebuie să se facă după o discuție între puterea executivă și cea judecătoarască
Zegrean spune că modificările la statutul magistraților ar trebui făcute prin discuții între Guvern și autoritățile judecătorești, nu prin proceduri rapide sau excepționale. El consideră că modul în care Guvernul și-a asumat răspunderea pe cinci proiecte de lege într-o singură zi nu este normal și ridică semne de întrebare.
Potrivit lui, asumarea răspunderii este o excepție și, chiar și în cazul ordonanțelor de urgență, Curtea a respins unele pentru că urgența nu era justificată. Zegrean crede că nimeni nu se aștepta să ajungem în situația în care se fac cinci asumări într-o zi.
El menționează că legea privind reforma pensiilor speciale a fost singura adoptată până acum, pentru că opoziția nu a depus moțiune de cenzură în termenul de trei zile. Celelalte patru proiecte pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea vor fi dezbătute și votate duminică în Parlament, după ce opoziția a atacat asumarea prin moțiuni de cenzură.
„Nu este o adoptare normală. Faptul că și-au asumat răspunderea pe cinci proiecte de lege într-o zi trebuie să dea de gândit. Asumarea răspunderii este o chestie absolut excepțională.
Și la ordonanțe de urgență au fost cazuri pe care Curtea le-a respins pentru că nu se justifica urgența. Nu se poate să faci 5 asumări într-o zi. Nimeni nu s-a gândit vreodată că putem ajunge în această situație.”
De ce au fost declarate neconstituționale proiectele de până acum privind pensiile magistraților?
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au decis să trimită la CCR o sesizare privind neconstituționalitatea legii care modifică pensiile speciale pentru judecători și procurori, lege pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Instanța supremă consideră că legea ignoră importanța pensiei de serviciu în susținerea independenței justiției.
Subiectul eliminării pensiilor speciale a mai ajuns în trecut la CCR, care a respins proiectele care încercau să le elimine. Ilie Bolojan a spus că s-au analizat deciziile vechi ale CCR pentru a evita probleme de constituționalitate la actualele modificări.
CCR a motivat de-a lungul timpului că eliminarea pensiilor speciale ar fi neconstituțională din mai multe motive:
- Magistrații au nevoie de aceste pensii, pentru că au restricții speciale în carieră, cum ar fi interzicerea dreptului la grevă sau de a fi aleși în Parlament, în funcții de președinte sau în administrația locală, inclusiv în Parlamentul European.
- S-ar fi afectat drepturi deja dobândite legal.
- Ar fi fost pusă în pericol independența justiției.
- Ar fi fost discriminare între categorii de pensionari (în 2022, CCR a respins un proiect care elimina pensiile speciale doar pentru parlamentari).
- Au existat probleme în modul în care legea a fost adoptată de Parlament.
- Legea nu a avut studii de impact sau fundamentare.
- Nu au fost respectate deciziile anterioare ale CCR.
