CCR judecă pe 24 septembrie sesizarea ÎCCJ privind pensiile magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit pentru 24 septembrie termenul de judecată în care va dezbate sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la legea prin care sunt modificate condițiile de pensionare pentru magistrați. Actul normativ a fost adoptat după ce Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, la începutul săptămânii.
Decizia Înaltei Curți
Potrivit unui comunicat transmis joi, Secțiile Unite ale Înaltei Curți au decis, în unanimitate, sesizarea CCR. Judecătorii instanței supreme au arătat că legea „încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
„Astăzi, 04.09.2025, în ședința Secțiilor Unite, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se arată în comunicat.
Motivele de neconstituționalitate invocate
ÎCCJ a invocat o serie de critici de neconstituționalitate, printre care:
- încălcarea principiului statului de drept și al independenței justiției;
- afectarea securității juridice și a principiului neretroactivității legii;
- nesocotirea principiului încrederii legitime;
- crearea de discriminări fără justificare obiectivă;
- lipsa solicitării avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a legii;
- ignorarea normelor constituționale privind procedura de angajare a răspunderii Guvernului;
- încălcarea normelor de tehnică legislativă.
Judecătorii au subliniat că statutul constituțional al magistraturii nu reprezintă un privilegiu, ci o garanție fundamentală a democrației și a statului de drept, care nu poate fi desconsiderată prin măsuri legislative.
Conținutul legii adoptate prin angajarea răspunderii
Textul contestat stabilește că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți ai ÎCCJ și cei ai CCR, cu o vechime totală de cel puțin 35 de ani, dintre care minimum 25 de ani numai în aceste funcții, se pot pensiona la vârsta standard prevăzută de legislația sistemului public de pensii.
Pensia de serviciu se calculează la 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale în ultimele 60 de luni de activitate. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 70% din venitul net realizat în ultima lună de activitate.
Guvernul și-a asumat luni răspunderea în Parlament
Guvernul și-a asumat luni răspunderea în Parlament pentru acest act normativ, alături de alte patru proiecte de lege. Partidul AUR a depus patru moțiuni de cenzură pentru celelalte legi, însă nu și pentru cea privind pensiile magistraților. În consecință, legea a fost considerată adoptată și poate fi contestată doar prin sesizarea CCR.
Curtea Constituțională urmează să decidă pe 24 septembrie dacă prevederile introduse prin această lege respectă Constituția. Hotărârea va avea consecințe directe asupra regimului pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, dar și asupra relației instituționale dintre Guvern, Parlament și sistemul judiciar.
