Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a transmis Curții Constituționale o sesizare oficială legată de proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, aprobat prin asumarea răspunderii Guvernului. Sesizarea vine după modificările legislative recente și subliniază posibilele încălcări ale Constituției, care ar putea avea repercusiuni asupra independenței judecătorilor și securității juridice în România. Documentul, întins pe 40 de pagini, detaliază argumentele juridice pentru care legea ar putea fi declarată neconstituțională.
ICCJ contestă proiectul de lege privind pensiile magistraților
Proiectul de lege a fost analizat de Secțiile Unite ale ICCJ, iar Hotărârea nr. 3 din 4 septembrie 2025 detaliază motivele pentru care legea nu respectă prevederile Constituției.
În sesizare, instanța susține că modificările contravin mai multor articole fundamentale, inclusiv art. 1 alin. (3) și (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 124 alin. (3) și art. 147 alin. (4). Aceste prevederi privesc statul de drept, calitatea legii, neretroactivitatea legii civile, egalitatea în fața legii, independența judecătorilor și efectele deciziilor Curții Constituționale.
Documentul ICCJ subliniază că legiuitorul nu a respectat limitele trasate anterior de Curtea Constituțională și a afectat principiul independenței justiției. Analiza detaliată pe 40 de pagini explică fiecare aspect prin care legea adoptată poate genera incertitudine juridică și poate modifica drepturile magistraților într-un mod semnificativ.
În plus, instanța observă că legislația recentă nu respectă continuitatea normativă necesară, ceea ce poate conduce la interpretări divergente și dificultăți în aplicarea prevederilor privind pensiile de serviciu. ICCJ consideră că aceste modificări subminează cadrul legal previzibil pe care legiuitorul trebuie să-l asigure, așa cum prevede Constituția.
„Legea contravine, în esență, dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), care consacră statul de drept și caracterul democratic al statului și alin. (5) referitor la principiile calității legii și securității juridice, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalității în fața legii, art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor, precum și în art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale”, scrie în document.
Modificările legislative și efectele asupra pensiilor magistraților
Înalta Curte menționează că, la doar doi ani de la adoptarea Legii nr. 282/2023, legiuitorul a intervenit din nou, schimbând semnificativ regimul pensiilor de serviciu. Modificările afectează atât condițiile necesare pentru dobândirea dreptului la pensie, cât și cuantumul acesteia.
Aceste schimbări au impact direct asupra magistraților care se bazează pe un cadru legal stabil pentru planificarea carierei și a pensiei.
Analiza ICCJ arată că intervenția legislativă repetată într-un interval scurt de timp afectează securitatea juridică și generează incertitudine în rândul beneficiarilor drepturilor prevăzute de lege. Instanța subliniază că această practică poate avea efecte negative asupra percepției asupra independenței judecătorilor și a stabilității sistemului judiciar.
De asemenea, ICCJ argumentează că modificările nu doar că nu aduc claritate, ci creează ambiguități în interpretarea normelor, ceea ce poate conduce la litigii și contestații în instanță. În opinia instanței, legiuitorul nu a respectat obligația constituțională de a menține un cadru legal coerent și stabil.
„După doar doi ani de la operarea ultimelor modificări legislative în materia pensiilor de serviciu ale magistraților, adoptate prin Legea nr. 282/2023, legiuitorul a ales să intervina din nou în această materie, schimbând într-un mod substanțial regimul juridic al pensiilor de serviciu ale magistraților, atât în privința condițiilor necesare pentru dobândirea dreptului la pensia de serviciu, cât și în privința cuantumului acesteia”, mai scrie în document.
Modificările legislative afectează principiul independenței judecătorilor
În sesizare, Înalta Curte subliniază că modificările legislative afectează principiul independenței judecătorilor, consacrat de art. 124 din Constituție. ICCJ atrage atenția că legiuitorul nu a ținut cont de limitele stabilite anterior de Curtea Constituțională și a creat un cadru legal care poate pune în pericol autonomia instanțelor și a magistraților.
Instanța precizează că lipsa unui cadru normativ previzibil generează nesiguranță juridică pentru cei vizați de reglementare. Aceasta poate afecta modul în care magistrații își desfășoară activitatea, precum și planificarea personală și profesională în perspectiva pensiei de serviciu.
Totodată, ICCJ subliniază că respectarea stabilității legii și a principiului independenței justiției este esențială pentru menținerea statului de drept și a încrederii publicului în sistemul judiciar. Orice abatere de la aceste principii poate avea consecințe juridice și administrative semnificative.
„Legiuitorul nu doar că nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 1 alin. (5) din Constituție de a asigura un cadru normativ previzibil din perspectiva coerenței și stabilității dispozițiilor legale – cu consecința generării unei insecurități juridice și a incertitudinii subiectelor de drept vizate cu privire la conduita de urmat – ci, contrar dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, s-a abătut de la limitele trasate anterior de Curtea Constituțională în privința reglementării acestei materii și a afectat grav principiul independenței justiției, consacrat de art. 124 din Constituție”, spune documentul prezentat de Luju.
Procedura sesizării și participarea judecătorilor
Sesizarea a fost adoptată joi, 4 septembrie 2025, de Secțiile Unite ale ICCJ, în cadrul unei ședințe la care au participat 86 din cei 101 judecători ai instanței supreme. Acest vot majoritar reflectă consensul asupra importanței controlului constituțional asupra proiectului de lege.
Documentul oficial prezentat către Curtea Constituțională detaliază argumentele juridice pentru care legea poate fi considerată neconstituțională. ICCJ a respectat procedura formală, asigurând astfel transparența și legalitatea procesului de sesizare.
Participarea extinsă a judecătorilor la această decizie subliniază relevanța colectivă a sesizării. Este un pas important în protejarea cadrului legal al pensiilor de serviciu și în garantarea principiilor fundamentale ale Constituției.
