Bolojan respinge interzicerea sălilor de jocuri la parterul blocurilor, motivând pierderi la buget
Premierul Ilie Bolojan a respins proiectul de lege care ar fi interzis funcționarea sălilor de jocuri de noroc la parterul blocurilor. Executivul argumentează cu impactul negativ asupra veniturilor bugetare și asupra pieței muncii.
Inițiativa legislativă prevedea ca operatorii din domeniul jocurilor de noroc să obțină autorizație de funcționare doar dacă activitatea nu se desfășoară la parterul unui imobil rezidențial. Proiectul a fost adoptat tacit de Senat și urmează să fie dezbătut la Camera Deputaților, însă Guvernul și-a exprimat opoziția.
Executivul a transmis că o asemenea măsură ar fi trebuit să includă norme tranzitorii, pentru a permite firmelor să se adapteze noilor condiții, evitând „închiderea bruscă a punctelor de lucru”.
Guvernul invocă pierderi la buget și șomaj în cazul restricțiilor pentru sălile de jocuri
În punctul de vedere oficial, Guvernul notează că „majoritatea spațiilor comerciale se află concentrate fizic în interiorul localităților, la parterul clădirilor rezidențiale sau clădirilor cu destinație mixtă”. În plus, restricția ar antrena pierderi la buget și „ar atrage după sine și creșterea șomajului”.
Contextul fiscal este deja unul mai strict: prin primul pachet promovat de Cabinetul Bolojan, cota minimă de impozitare a veniturilor din jocuri de noroc a fost majorată de la 3% la 4%, începând cu august 2025. Totodată, proiectul de reformă a administrației locale, aflat în suspensie, ar urma să transfere atribuții în materie de autorizare și taxare către autoritățile locale.
În prezent, legislația interzice deja sălile de jocuri în localitățile cu o populație mai mică de 15.000 de locuitori.
Precedentul legii „păcănelelor”
Legea care interzice funcționarea sălilor de jocuri de noroc în localități mici a intrat în vigoare pe 29 aprilie, având ca scop limitarea dependenței de jocuri de noroc.
Potrivit Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), măsura a redus numărul aparatelor slot machine de la aproximativ 77.000 la 55.000. „La acel moment erau autorizate, la nivel național, aproximativ 77.000 de slot machines, iar după intrarea în vigoare a noii legi s-a ajuns la un număr de 55.000 de aparate, ceea ce înseamnă că o diferență de 22.000 dintre acestea nu au mai fost reautorizate”, a transmis ONJN pentru Libertatea.
Eliminarea a 22.000 de aparate – aproape un sfert din totalul instalat în România – a generat pierderi estimate la 154 de milioane de euro anual pentru buget, conform calculelor Libertatea.
