Deși legea a fost gândită pentru a limita dependența de jocurile de noroc și a reduce accesul în zonele vulnerabile, realitatea arată că o parte dintre „păcănelele” scoase din legalitate continuă să funcționeze în ilegalitate. Controalele făcute de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc confirmă că fenomenul persistă, în timp ce autoritățile caută soluții pentru a monitoriza strict aparatele și pentru a limita pierderile financiare.
O lege cu scop social, dar cu efecte economice neașteptate
Legea care interzice sălile de jocuri de noroc în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori a intrat în vigoare pe 29 aprilie și a eliminat din piață aproximativ 22.000 de aparate de tip slot machine. Măsura a fost adoptată pentru a limita dependența de jocurile de noroc, însă impactul asupra bugetului de stat s-a dovedit semnificativ. Conform estimărilor, România pierde anual 154 de milioane de euro din taxe și licențe care nu mai pot fi colectate de la operatori.
Pierderile vin într-un moment dificil pentru Guvern, care a majorat taxele începând cu 1 august și caută să reducă cheltuielile prin tăierea unor investiții finanțate din PNRR și programul Anghel Saligny. În comparație, întreaga valoare a proiectelor municipiului Buzău prin PNRR se ridică la 105 milioane de euro, mai puțin decât pierderea cauzată de dispariția păcănelelor.
Aparatele eliminate, dar nu și dispărute
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a confirmat că, după aplicarea legii, numărul aparatelor autorizate a scăzut de la 77.000 la 55.000. Diferența de 22.000 nu a mai fost reautorizată, însă autoritățile nu au putut demonstra ce s-a întâmplat cu acestea. În lipsa unei legislații care să asigure trasabilitatea, multe dintre slot machines continuă să funcționeze ilegal.
„La acel moment erau autorizate, la nivel național, aproximativ 77.000 de slot machines, iar după intrarea în vigoare a noii legi s-a ajuns la un număr de 55.000 de aparate, ceea ce înseamnă că o diferență de 22.000 dintre acestea nu au mai fost reautorizate. Riscul identificat: o parte dintre aceste aparate ar putea fi operate ilegal, în afara sistemului monitorizat de ONJN – lucru care s-a și confirmat în practică”, a transmis ONJN pentru Libertatea.
Între aprilie și iulie, ONJN a efectuat 3.392 de acțiuni de control, în urma cărora au fost aplicate amenzi în valoare de 2,35 milioane de lei. Au fost confiscate 121 de aparate, de aproape cinci ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, și au fost depuse 25 de plângeri penale. În plus, autoritățile au deschis o linie de sesizări pe WhatsApp, primind 72 de plângeri, dintre care 12 au confirmat existența unor locații care operau ilegal.
Taxe majorate, venituri ratate
Guvernul a decis, în cadrul pachetului legislativ pentru care și-a asumat răspunderea, să majoreze taxele plătite de operatori. Pentru fiecare aparat, taxa anuală a crescut de la 5.300 la 6.000 de euro, la care se adaugă taxa pe viciu, majorată la 1.000 de euro pe an. Astfel, fiecare slot machine ar trebui să aducă statului 7.000 de euro anual. În cazul celor 22.000 de aparate scoase din funcțiune, bugetul pierde 154 de milioane de euro.
„Deși operatorii au obligația să notifice ONJN atunci când nu mai reautorizează un aparat, nu exista nicio prevedere legală care să asigure trasabilitatea mijloacelor de joc după acest moment – în concret nu se putea urmări ce se întâmplă cu ele după scoaterea din uz”, arată ONJN
Soluția: monitorizare prin GPS și coduri QR
Pentru a limita piața neagră, ONJN a propus introducerea unor măsuri stricte de monitorizare, incluse deja într-un nou proiect legislativ. Fiecare aparat de joc va fi dotat cu un dispozitiv GPS care să permită urmărirea traseului său, din momentul producerii până la casare sau export. În plus, aparatele vor avea un cod QR emis de ONJN, prin care publicul va putea verifica în timp real licența, autorizația și locația.
Aceste date vor fi integrate într-un registru public al mijloacelor de joc, o premieră pentru România, cu scopul de a combate piața neagră și de a crește transparența în domeniu.
Interzicerea păcănelelor în localitățile mici a adus beneficii sociale prin reducerea accesului la jocuri de noroc, dar și pierderi financiare majore pentru bugetul de stat. În lipsa unor mecanisme clare de monitorizare, o parte din aparatele eliminate continuă să funcționeze ilegal, ceea ce adâncește problema. Soluțiile propuse de ONJN, trasabilitate GPS și registre publice, ar putea reprezenta o cale de echilibru între protecția cetățenilor și securitatea veniturilor statului.
