Taxarea inversă, „singurul instrument” împotriva marii fraude de TVA
Gabriel Biriș susține că, de aproape 20 de ani, taxarea inversă este singurul instrument legislativ capabil să elimine frauda de tip carusel și insolvențele frauduloase.
El apreciază că introducerea măsurii pentru comerțul cu legume și fructe va elimina fraudele de pe acest segment, însă impactul asupra deficitului total de TVA va fi redus, având în vedere ponderea mică a acestor produse și cota redusă aplicată.
„Asa cum am spus de nenumarate ori, de aproape 20 de ani, taxarea inversa este singurul instrument prin care marea frauda de TVA (prin frauda carusel, dar si prin insolvente frauduloase – fenomen despre care acum se discuta intens!) poate fi eradicata, legislativ si nu administrativ!
Aplicarea taxarii inverse pentru anumite produse (acum legume si fructe) va elimina frauda comisa la comertul cu aceste produse, dar – din pacate, va reduce cu foarte putin uriasul GAP de TVA pe care Romania il are (comertul cu legume si fructe este doar o fractie din comertul total, in plus avem cota redusa de 11%).
Este o initiativa buna, pe care o salut!”, transmite Biriș.
Probleme pentru producătorii români de legume și fructe
Aplicarea taxării inverse ar putea genera dificultăți pentru producătorii locali, explică specialistul. Aceștia vor continua să suporte TVA pentru inputuri – semințe, fertilizatori, echipamente agricole –, dar nu vor mai colecta TVA la vânzări, deoarece acestea se vor face cu taxare inversă. În aceste condiții, producătorii vor depinde de rambursările efectuate de ANAF.
Biriș le recomandă ferm producătorilor să solicite rambursarea TVA în fiecare lună, pentru a evita blocajele de lichiditate. Totodată, el sugerează ca Guvernul să analizeze aplicarea taxării inverse și pentru inputuri, în special la produsele care nu fac obiectul comerțului cu amănuntul.
„Trebuie insa sa atrag atentia ca aplicarea acestei masuri va crea oarece probleme pentru producatorii romani de legume si fructe (la fel ca si aplicarea taxarii inverse la cerelale), acestia suportand TVA la input-uri, TVA pe care nu il pot compensa cu TVA la vanzarile de legume si fructe (pentru ca vor vinde cu taxare inversa, deci nu mai colecteaza TVA), deci vor depinde de rambursarea TVA de catre ANAF.
Le recomand sa ceara TVA la rambursare in fiecare luna, pentru a putea beneficia cat mai repede de rambursarea TVA cu control ulterior.
Recomand ca Guvernul ar trebui sa ia in calcul si taxarea inversa la aceste input-uri, in special la seminte, fertilizatori, echipamente agricole, mai ales ca acestea nu sunt susceptibile comertului cu amanuntul”, a mai spus acesta.
România, șansa ratată pentru o taxare inversă generalizată
Consultantul fiscal a explicat și declarațiile ministrului Finanțelor privind posibilitatea ratată a României de a cere taxare inversă generalizată. În 2018, la presiunea Cehiei, Uniunea Europeană a aprobat o directivă prin care statele membre puteau solicita derogare pentru aplicarea măsurii la scară largă, până în 2022.
România nu a depus însă cererea, motivând că nu îndeplinea una dintre condițiile impuse. Biriș consideră că argumentul nu era solid și că lipsa de acțiune a autorităților a permis pierderea anuală a 8-9 miliarde de euro prin fraude de TVA.
Deși oportunitatea inițială a fost ratată, Gabriel Biriș rămâne convins că România ar putea solicita și obține o derogare pentru aplicarea taxării inverse generalizate, printr-un proiect pilot, similar celui inițiat de Cehia în 2016. În opinia sa, schimbările recente de la Bruxelles fac această perspectivă mai realistă decât în trecut.
„Simt nevoia sa explic de ce ministrul a spus ca Romania putea sa ceara taxare inversa generalizata (solutia ideala!), dar ca a pierdut fereastra de oportunitate.
La presiunea Cehiei, a fost aprobata o Directiva care permitea statelor membre, in anumite conditii, sa ceara derogare pentru aplicarea taxarii inverse generalizate. Directiva a fost aprobata in 2018 si s-a aplicat pana in 2022. Romania nu a cerut derogare, motivand ca nu indeplinim una din conditii. Nu cred ca era asa, pot explica, dar nu acum.
De ce oare nu a cerut Romania o astfel de derogare, cand stim cu totii ca ne-ar fi rezolvat problema GAP-ului? De ce oare ministrii de finante si sefii ANAF din acea perioada nu au facut demersurile necesare? De ce au permis furtul a 8 – 9 miliarde de euro, an de an? Nu cred ca vom auzi raspusuri…
ps. Am in continuare convingerea ca Romania poate cere cu succes o derogare pentru aplicarea taxarii inverse generalizate, intr-un proiect pilot, asa cum a facut Cehia in 2016. Lucrurile s-au schimbat mult si la Bruxelles de atunci…”, mai transmite consultantul fiscal Gabriel Biriș într-o postare pe Facebook.
