Ministerul Finanțelor intenționează să extindă sistemul de taxare inversă la noi sectoare economice, vizând în special comerțul cu legume și fructe. Ministrul Alexandru Nazare a confirmat că discuțiile cu Comisia Europeană vor avea loc în luna septembrie, pentru a obține aprobările necesare. În acest fel, România ar putea aplica noul mecanism din anul următor, alături de alte domenii cu risc ridicat de evaziune.
Taxarea inversă, soluție pentru evaziunea fiscală în comerțul cu legume și fructe
Ministerul a confirmat că România aplică deja acest sistem în mai multe domenii, însă extinderea către segmentul legume-fructe ar reprezenta o premieră.
„Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume – fructe, pentru taxare inversă. La legume – fructe am trimis Comisiei și avem discuții în septembrie”, a spus ministrul Nazare.
Acesta a subliniat că autoritățile doresc să profite de fereastra de timp rămasă pentru introducerea acestor modificări.
Taxarea inversă reprezintă un mecanism prin care responsabilitatea plății TVA revine cumpărătorului bunurilor sau serviciilor. Conform legislației, beneficiarul devine persoana obligată să achite TVA pentru achizițiile efectuate, spre deosebire de regula generală, unde această obligație aparține furnizorului sau prestatorului.
Potrivit specialiștilor, acest mecanism poate reduce semnificativ pierderile fiscale în domeniile sensibile.
„Ceea ce pregătim acum, am putea avea aprobat anul următor. În ce privește taxarea inversă generalizată, a fost pierdută fereastra de oportunitate”, a mai declarat Alexandru Nazare pentru Profit.
Experții atrag atenția că, deși măsura are susținători, aplicarea la nivel generalizat nu mai este fezabilă. Noile reguli europene privind TVA vor intra în vigoare din 2030, iar obținerea derogărilor necesare poate dura câțiva ani. În acest context, varianta sectorială pare cea mai potrivită pentru perioada imediat următoare.
România, campioană europeană la neîncasarea TVA
Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene, România are cea mai mare rată de neîncasare a TVA dintre statele membre. Pentru anul 2022, decalajul dintre TVA potențial și TVA efectiv colectat a fost estimat la 30,6%, echivalentul a 41,8 miliarde lei. Acest nivel a fost totuși mai scăzut decât cel din 2021, când diferența ajungea la 34,8%.
Datele preliminare pentru 2023 nu sunt însă încurajatoare, arătând o creștere a pierderilor. Raportul indică un nivel al neîncasării de 33,7%, ceea ce corespunde unei sume de aproximativ 54 miliarde lei. Specialiștii afirmă că această evoluție confirmă vulnerabilitățile fiscale ale țării.
În aceste condiții, autoritățile sunt presate să aplice măsuri care să diminueze decalajele și să protejeze bugetul de stat. Implementarea taxării inverse în zone cu risc ridicat poate deveni un instrument important în acest proces.
Domeniile unde funcționează deja taxarea inversă
România aplică în prezent acest mecanism în mai multe segmente economice, tocmai pentru a limita frauda fiscală. Printre acestea se numără comerțul cu deșeuri feroase și neferoase, materiale reciclabile precum hârtie, carton, cabluri, cauciuc sau plastic, dar și produse din lemn.
Sistemul este folosit și pentru livrările de cereale, plante tehnice și semințe oleaginoase, precum și pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.
Măsura este activă și pentru livrările de energie electrică și gaze naturale către comercianți, dar și pentru transferul de certificate verzi. Alte exemple includ livrările de aur, fie materii prime, fie semifabricate, precum și dispozitive electronice, cum ar fi telefoane mobile, microprocesoare și unități centrale.
Lista mai cuprinde și produse tehnologice moderne, cum sunt consolele de jocuri, tabletele și laptopurile, domenii unde riscul de evaziune este considerat ridicat. De asemenea, taxarea inversă este aplicată și pentru construcții și terenuri, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.
