Finanțele pregătesc extinderea taxării inverse la îmbrăcăminte și încălțăminte
Ministerul Finanțelor intenționează să aplice mecanismul de taxare inversă și în comerțul cu haine și încălțăminte, cu scopul de a reduce evaziunea la TVA, au declarat surse citate de Profit.ro. Pentru implementare este însă necesar acordul Comisiei Europene, autoritățile române fiind deja în discuții pentru obținerea unei derogări.
Fostul ministru Alexandru Nazare menționase anterior că o măsură similară este luată în calcul și pentru piața de legume și fructe, un alt sector unde fraudele fiscale sunt consistente. Dacă Bruxelles-ul își dă acordul, noul sistem ar putea intra în vigoare începând cu anul viitor.
Cum funcționează mecanismul
„Taxarea inversă presupune ca obligația de plată a TVA să fie transferată de la furnizor către cumpărător, prin excepție de la regula generală.” Specialiștii în fiscalitate apreciază această soluție ca fiind una dintre cele mai eficiente pentru diminuarea fraudei, mai ales în domeniile cu risc fiscal ridicat.
România, lider la pierderile de TVA
Potrivit unui raport recent al Comisiei Europene, România rămâne statul cu cel mai mare decalaj la colectarea TVA. În 2022, diferența dintre TVA teoretic și cel efectiv încasat a fost de 30,6%, adică aproximativ 41,8 miliarde lei, mai bine decât în 2021, când rata era de 34,8%. Totuși, datele preliminare pentru 2023 arată o nouă creștere a decalajului, la 33,7%, echivalentul a 54 de miliarde lei.
Guvernul mizează pe extinderea taxării inverse pentru a diminua aceste pierderi, argumentând că mecanismul a avut rezultate pozitive în alte sectoare.
Unde se aplică deja
România utilizează taxarea inversă în mai multe domenii considerate sensibile la evaziune: reciclarea deșeurilor feroase și neferoase, comercializarea masei lemnoase, tranzacțiile cu cereale, transferul certificatelor de emisii, dar și livrările de energie electrică. Aceeași regulă este aplicată și la vânzarea construcțiilor, aurului de investiții, telefoanelor mobile, componentelor electronice, tabletelor, laptopurilor, consolelor de jocuri și în comerțul cu gaze naturale.
Impactul asupra consumatorilor
Pentru clienții finali, prețul de la raft nu se schimbă. Bonurile vor afișa TVA ca și până acum, întrucât mecanismul se aplică doar între firmele din lanțul de distribuție. Cetățenii nu vor avea proceduri sau obligații fiscale suplimentare.
Efectele pot fi însă indirecte: o reducere a evaziunii ar însemna o piață mai echilibrată, în care comercianții corecți nu mai sunt dezavantajați de vânzările „la gri”. Pe termen mediu, asta ar putea contribui la temperarea creșterii prețurilor și la stabilizarea ofertei. În primele luni de aplicare, specialiștii se așteaptă la ajustări privind stocurile și facturarea, ceea ce ar putea influența temporar disponibilitatea unor produse sau politica de promoții.
