De ce nu aplică România taxarea inversă în B2G? Gabriel Biriș: Lovește în mafiile lor

Consultantul fiscal Gabriel Biriș atrage atenția asupra unei soluții simple și eficiente de combatere a fraudelor cu TVA din contractele publice: taxarea inversă în relația business-to-government (B2G). Inspirându-se din modelul italian, acesta subliniază că sistemul actual facilitează pierderile de bani publici și creează vulnerabilități în fața corupției.

Taxarea inversă în B2G, o soluție ignorată în România

Consultantul fiscal Gabriel Biriș a lansat o serie de comentarii critice legate de modul în care funcționează actualul sistem de colectare a TVA în raport cu contractele publice.

El susține că, prin menținerea actualei practici – în care statul plătește TVA către furnizorii de bunuri și servicii – se alimentează rețele de fraudă și se pierd resurse importante din bugetul public.

Acesta a adus în discuție exemplul Italiei, care a introdus de mai mulți ani taxarea inversă pentru achizițiile publice. Măsura a fost luată într-un context în care Italia avea cel mai mare „GAP de TVA” din Europa de Vest – adică diferența dintre TVA-ul colectat și cel care ar fi trebuit colectat conform legii.

Potrivit lui Biriș, statul italian a conștientizat că rețelele se infiltraseră profund în sistemul de achiziții publice și că plățile de TVA către aceste entități nu făceau decât să amplifice pierderile bugetare. Astfel, prin taxarea inversă, TVA-ul nu mai era plătit efectiv, ci doar contabilizat, reducând riscul de fraudă.

„De ce oare nu am făcut și noi asta?”

„De ce nu introducem și noi taxare inversă în B2G?” – întreabă Biriș retoric, făcând aluzie la lipsa de voință politică sau chiar la interese ascunse care întrețin un sistem ineficient.

Potrivit lui, dacă o astfel de măsură ar fi aplicată, impactul ar fi semnificativ în ceea ce privește reducerea pierderilor de TVA și combaterea rețelelor frauduloase din contractele cu statul.

Mai mult, aplicarea taxării inverse ar simplifica procesul fiscal pentru toți actorii implicați și ar contribui la consolidarea fiscală, un obiectiv prioritar într-un context economic tensionat.

„Mafii, fraude, TVA … Acum poate înțelegem mai bine de ce taxarea inversă nu e bună. Că lovește în mafiile lor și – mai ales, în ale noastre…

Apropo’ – Italia a introdus de mulți ani taxarea inversă în B2G (adică statul nu mai plătește TVA pe achiziții). De ce oare au făcut asta? Pentru că știau că mafia este mufată la contracte publice și nu au vrut să le mai dea și TVA (Italia avea în vreme GAP-ul cel mai mare dintre țările din vestul Europei).

De ce oare nu am făcut și noi asta?

Oricum, nu mai contează…

Reformulez: de ce nu introducem și noi taxare inversă măcar în B2G?”, a spus consultantul fiscal Gabriel Biriș.

Cum funcționează taxarea inversă și de ce este mai eficientă

Gabriel Biriș explică într-o manieră ironic-simplificată diferența dintre sistemul actual și cel propus.

În modelul cu taxare inversă, TVA-ul nu mai circulă efectiv: statul nu mai plătește TVA furnizorului, iar furnizorul nu o mai virează. Totul este înregistrat contabil, fără bani efectiv transferați, eliminând astfel riscul de fraudă sau neplată.

„Cum funcționează TVA în B2B:

– Eu (Statul) iți cer ție (Cumpărător) să plătești TVA Lui (Furnizorului);

– Lui (Furnizorului) îi cer să îmi dea TVA Mie (Statului);

– iar Eu (Statul) ți-o dau înapoi ție (Cumpărătorului).

În B2G e mai simplu:

– Eu (Statul) îți dau Ție (Furnizorului) TVA;

– Tu (Furnizor) mi-l dai înapoi Mie (Statului).

Logic și eficient, nu?”, a continuat Gabriel Biriș într-o postare ulterioară.