Letonia vrea să recruteze și femei pentru a dubla efectivele armate până în 2028
Ministrul Apărării din Letonia, Andris Spruds, a declarat că va propune anul viitor Guvernului extinderea serviciului militar și pentru femei. În prezent, obligația se aplică doar bărbaților. Dacă proiectul va fi adoptat, Letonia se va alătura Danemarcei, care a decis ca din 2026 să recruteze femei în armată.
Ținta autorităților de la Riga este ambițioasă: dublarea numărului de militari de la aproximativ 15.000, cât erau în 2021, la 31.000 până în 2028. Totuși, planul întâmpină dificultăți majore, legate de rata scăzută a natalității și de îmbătrânirea populației. Aceste probleme demografice reduc bazinul de recruți și pun presiune pe autorități să caute soluții alternative.
Războiul din Ucraina a determinat statele baltice să își întărească rapid armatele
Invazia Rusiei în Ucraina, începută în 2022, a schimbat radical politica de apărare a țărilor baltice. Letonia a reintrodus deja în 2024 serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, urmând modelul Suediei, Estoniei și Greciei, care păstrează sisteme similare.
În paralel, statele baltice și-au crescut considerabil cheltuielile pentru apărare. Au fost achiziționate sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune și sisteme de apărare aeriană, în timp ce infrastructura militară este extinsă. Obiectivul principal este consolidarea capacității de reacție rapidă în fața unei posibile amenințări din partea Moscovei.
Germania discută reintroducerea armatei obligatorii și nu exclude recrutarea femeilor
La Berlin, guvernul a aprobat recent un proiect de lege care urmărește creșterea numărului de militari din Bundeswehr cu zeci de mii de persoane. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, mizează în primul rând pe voluntari, dar a avertizat că, dacă obiectivele de recrutare nu vor fi atinse, serviciul militar obligatoriu ar putea fi reintrodus.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a mers mai departe și a declarat că, pe termen lung, nici femeile nu trebuie excluse de la o formă de serviciu militar.
El a recunoscut însă că actuala Constituție nu permite obligativitatea pentru femei, ceea ce face ca o astfel de schimbare să fie dificilă. În opinia sa, suspendarea serviciului militar obligatoriu în 2011 a fost o greșeală, iar revenirea la acest sistem ar putea fi necesară în contextul amenințării rusești.
Italia și România abordează diferit problema serviciului militar
În Italia, partidul vicepremierului Matteo Salvini a depus un proiect de lege care prevede șase luni de serviciu militar sau civil pentru tinerii între 18 și 26 de ani. Totuși, ministrul Apărării, Guido Crosetto, a respins ideea, argumentând că armata nu trebuie transformată într-o instituție educativă, ci trebuie să rămână concentrată pe misiunile de apărare.
În România, autoritățile nu intenționează să reintroducă armata obligatorie. Guvernul pregătește un program de serviciu militar voluntar pentru tinerii între 18 și 35 de ani. Cei care participă vor fi plătiți și vor intra în rezerva națională după finalizarea stagiului. Această soluție este văzută ca un compromis între nevoia de întărire a armatei și dorința de a evita obligativitatea generală.
