Noul organism va înlocui Consiliul Federal de Securitate și Cabinetul de Securitate și reprezintă o promisiune electorală a cancelarului Friedrich Merz. Scopul său este de a planifica pe termen mediu și lung nevoile de securitate ale Germaniei și de a răspunde rapid la amenințările imediate.
Germania își creează un Consiliu Național de Securitate permanent
Consiliul va funcționa cu personal permanent la sediul Cancelariei și va fi prezidat de Friedrich Merz, avându-l ca adjunct pe ministrul finanțelor. Printre membrii permanenți se vor număra miniștrii de externe, de interne, al justiției, al economiei, al apărării, al dezvoltării și al digitalizării. Structura poate fi extinsă, ad hoc, cu reprezentanți ai landurilor germane, ai țărilor aliate sau cu experți științifici.
Decizia vine după ce Germania a fost surprinsă de invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, moment în care țara avea rezervele de gaz pe jumătate goale și a fost nevoită să-și refacă infrastructura energetică pentru a reduce dependența de Moscova. Criza a dus la o reevaluare a politicii de securitate, fiind criticată reducerea forțelor armate după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.
Germania se alătură astfel altor state care au creat comitete centrale de securitate, după modelul Consiliului Național de Securitate al SUA. Marea Britanie a fost printre primele țări europene care a urmat acest exemplu în 2010.
Proiectul de lege pentru serviciul militar voluntar
Pe lângă noul consiliu, executivul a adoptat un proiect de lege pentru introducerea serviciului militar voluntar, cu scopul de a întări apărarea națională. Textul creează și cadrul legal care ar putea permite reintroducerea recrutării obligatorii.
Ministerul Apărării estimează că programul voluntar, cu o durată de șase luni, va contribui la dublarea numărului actual de rezerviști, care este de aproximativ 100.000. De asemenea, există speranța ca o parte dintre voluntari să continue o carieră în serviciul activ.
Proiectul va trece printr-un proces parlamentar dificil, iar dezbaterile vor testa angajamentul Germaniei în privința consolidării militare. Programul de serviciu obligatoriu a fost suspendat în 2011, iar de atunci țara a întâmpinat dificultăți în atingerea obiectivelor de efective.
„Bundeswehr trebuie să crească. Situaţia internaţională de securitate, mai ales atitudinea agresivă a Rusiei, face acest lucru necesar. Nu avem nevoie doar de o forţă bine echipată – suntem deja pe drumul cel bun. Dar avem nevoie şi de o armată puternică din punct de vedere al personalului. Numai atunci descurajarea în ansamblu va fi cu adevărat credibilă faţă de Rusia”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, conform Reuters.
Ministrul Apărării dorește creșterea numărului de soldați de la 180.000 la 260.000 până la începutul anilor 2030
Ministrul Apărării, Boris Pistorius, dorește creșterea numărului de soldați de la 180.000 la 260.000 până la începutul anilor 2030, pentru a îndeplini obiectivele NATO și pentru a întări apărarea Germaniei. Proiectul de lege stabilește obiective clare: 20.000 de voluntari recrutați în 2026 și 38.000 până în 2030. Dacă aceste cifre nu vor fi atinse, guvernul ar putea reinstaura serviciul militar obligatoriu, sub rezerva aprobării parlamentului.
Textul legislativ introduce și o componentă obligatorie: toți tinerii care împlinesc 18 ani vor trebui să completeze un chestionar online privind disponibilitatea și aptitudinile lor pentru serviciul militar, oferind astfel o imagine mai clară a resursei umane disponibile.
Criticii susțin că implicarea Bundestagului ar putea întârzia reintroducerea serviciului obligatoriu
Criticii, în special din aripa conservatoare a partidului cancelarului Merz, susțin că implicarea Bundestagului ar putea întârzia reintroducerea serviciului obligatoriu și cer ca proiectul de lege să prevadă recrutarea automată în cazul nerealizării obiectivelor. În schimb, reprezentanții Partidului Social-Democrat, din care face parte și Pistorius, consideră că prioritatea ar trebui să fie transformarea Bundeswehr-ului într-un angajator atractiv, nu revenirea la recrutarea obligatorie.
Pentru a atrage noi recruți, Ministerul Apărării a intensificat campaniile de promovare, a deschis centre de vizitare și a organizat evenimente de recrutare. Rezultatele s-au văzut deja, armata raportând o creștere de 28% a numărului de recruți, cu peste 13.700 de persoane în plus între ianuarie și sfârșitul lunii iulie, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent – cea mai mare creștere din ultimii ani.
