Ursula von der Leyen a fost întâmpinată la baza militară Mihail Kogălniceanu de președintele României, Nicușor Dan. Împreună, au vizitat fregata „Regele Ferdinand” și au inspectat facilități militare din Constanța.
Președinta Comisiei Europene a subliniat rolul strategic al României în asigurarea securității aeriene și maritime a regiunii Mării Negre și a reafirmat importanța țării ca partener NATO. De asemenea, vizita Ursulei von der Leyen subliniază angajamentul Uniunii Europene de a întări securitatea regională și de a sprijini statele membre aflate în prima linie a confruntării cu provocările externe.
Ștefan Popescu subliniază că evenimentele de pe 1 septembrie scot în evidență atenția sporită pe care conducerea Uniunii Europene o acordă apărării și pe planurile de viitor în această privință. Însă, spune el, interesele sunt unele mai mari atunci când „ne îndreptăm către Vest”, a specificat analistul.
„Franța este singura din Clubul Occidental care are forțe nucleare autonome în raport cu Statele Unite ale Americii. Deci nu sunt sub control NATO. În schimb, Marea Britanie, e în dependență de SUA. Inclusiv fabricarea unor componente esențiale, ele sunt sunt americane. Doar Franța este un actor autonom strategic”.
O armată fără viitor
În acest fel, analistul punctează faptul că o armată a Uniunii Europene „nu are viitor” și introduce apoi în discuție subiectul prezenței Franței pe teritoriul României din punct de vedere militar:
„Noi trebuie să ne uităm în mod lucid de ce este Franța în România, în primul rând. Franța are trupe militare aici ca un răspuns la intrarea Federației Ruse în spațiu postimperial al Franței. Asta este marea problemă a Parisului în ceea ce ne privește. Bineînțeles, se adaugă și competiția cu Statele Unite ale Americii.
Faptul că n-au vrut să le lase exclusivitate pe flancul de Est este o altă obsesie franceză. Nu mai vorbim de testarea tipurilor de armament în condiții reale de luptă. Să nu uităm, de asemenea, că Franța a devenit al doilea exportator mondial de armament”, a declarat Ștefan Popescu în cadrul podcastului „HAI România”.
El spune că există o competiție despre care crede că nu se va termina niciodată.
„Gândiți-vă, Franța să fie obligată să facă un avion comun cu Germania și să cedeze secretele industriale ale marilor grupuri franceze care au făcut aeronave importante. Vorbim de o problemă strategică pe care o are Parisul, pentru că intrăm în substanța statului francez, după cum intrăm în substanța statului german.
Nimeni nu este pregătit să lase bătut, să cedeze pe aceste chestiuni absolut esențiale mai ales într-o lume nesigură. O lume în care alianțele, și asta cred că este marea transformare a istoriei la care noi așteptăm, nu mai au aspectul monolitic din perioada războiului rece. Sunt aliniamente între state. Ne-a arătat acest lucru coaliția de voință pentru Ucraina”, a mai spus Popescu.
Europa, post-război
În continuare, el a vorbit despre viitorul Europei și a Uniunii din punct de vedere a războiului din Ucraina. Analistul amintește că există anumite nuanțe și că toată lumea vorbește de formulele de garanții pentru Ucraina.
„Dar dacă ne uităm la o lectură mai atentă, observăm că americanii vin cu vreo trei variante. Eu nu știu care este versiunea oficială. Mai întâi, spun americanii, noi, europenii, o să participăm cu forțe de garantare, dar în coordonare cu SUA.
A declarat-o chiar Donald Trump după summit-ul din Alaska. După care, avem în atenție companiile private de securitate, după care spune apare în scenă sprijinul logistic.”
Ștefan Popescu amintește și de inițiativa Italiei care vine cu planul Meloni. Conform celor declarate de el, acest plan înseamnă mai mult decât o formulă de garantare, ci o formulă de asistență economică și securitară pe termen lung.
Prin Inițiativa Italiei, promovată de premierul Giorgia Meloni, Popescu sugerează că această strategie nu se limitează la o schemă de garanții militare, adică promisiuni că anumite state sau alianțe vor reacționa în cazul unui atac. În schimb, planul propune o formulă mult mai cuprinzătoare.
„Iar Marea Britanie a spus foarte clar că în niciun caz nu va trimite trupe. Franța este ceva mai virilă, spune că ar trimite trupe la sol.
Vă puteți închipui că e foarte greu, ai nevoie de 100 de mii de oameni care să îi ai pentru că trebuie să-i rotești, ceea ce nu știu dacă Europa mai are nevoie. Și atunci, este clar că e imposibil să mai lucrăm pe ansambluri mari”, a adăugat Ștefan Popescu.
