Câți români cred că aparența României la Uniunea Europeană NU limitează prea mult independența națională?
INSCOP Research – Polithink a realizat un sondaj de opinie în urma căruia a aflat ce părere au românii despre apartenența României la Uniunea Europeană. 52,4% dintre români sunt de părere că apartenența României la Uniunea Europeană NU limitează prea mult independența națională, în timp ce 38,1% dintre participanții la sondajul de opinie sunt de părere că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult independența națională. 9,5% au decis să nu răspundă la această întrebare.
52,4% dintre respondenți consideră că apartenența României la Uniunea Europeană NU limitează prea mult independența națională.
Pe criteriu de vot: PSD – 75%, PNL – 36%, USR – 92%, AUR – 45%.
După gen: bărbați – 52%, femei – 52%.
După vârstă: 18–29 ani – 61%, 30–44 ani – 61%, 45–59 ani – 47%, 60+ – 46%.
După educație: primară – 47%, medie – 49%, superioară – 69%.
După tip de localitate: București – 62%, urban peste 90 mii locuitori – 53%, urban sub 90 mii locuitori – 58%, rural – 47%.
După venit: „Nu îmi ajung nici pentru strictul necesar” – 41%, „Îmi ajung doar pentru strictul necesar” – 49%, „Îmi ajung pentru un trai decent, dar nu îmi permit cumpărarea de bunuri mai scumpe” – 58%, „Îmi ajung și pentru cumpărarea de bunuri mai scumpe” – 70%, „Îmi ajung pentru tot ce doresc, fără restricții” – 63%.
După social media: Facebook – 55%, TikTok – 54%, Instagram – 59%.
După sector: angajați la stat – 49%, angajați la privat – 57%.
Câți români cred că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult independența națională?
38,1% dintre respondenți consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult independența națională.
Pe criteriu de vot: PSD – 48%, PNL – 25%, USR – 6%, AUR – 92%.
După gen: bărbați – 40%, femei – 37%.
După vârstă: 18–29 ani – 37%, 30–44 ani – 33%, 45–59 ani – 33%, 60+ – 45%.
După educație: primară – 39%, medie – 41%, superioară – 29%.După tip de localitate: București – 32%, urban peste 90 mii locuitori – 37%, urban sub 90 mii locuitori – 33%, rural – 42%.
După venit: „Nu îmi ajung nici pentru strictul necesar.” – 43%, „Îmi ajung doar pentru strictul necesar.” – 39%, „Îmi ajung pentru un trai decent, dar nu îmi permit cumpărarea de bunuri mai scumpe.” – 38%, „Îmi ajung și pentru cumpărarea de bunuri mai scumpe.” – 29%, „Îmi ajung pentru tot ce doresc, fără restricții.” – 29%.
După social media: Facebook – 37%, TikTok – 39%, Instagram – 35%.
După sector: angajați la stat – 45%, angajați la privat – 37%.
Metodologie
Datele au fost culese între 4 august-10 august. Metoda de cercetare folosită a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1107 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (gen, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Datele sunt extrase dintr-o cercetare sociologică amplă, realizată de INSCOP Research, care va fi prezentată în cadrul primei ediții a Statecraft Lab organizat de think-tankul Polithink, un eveniment de referință dedicat dialogului dintre tehnologie, diplomație și guvernanță axat pe două paneluri tematice: „E-Governing Romania: Accelerarea digitalizării prin exemple europene de succes”, respectiv „Politica externă a României într-o lume în schimbare”.
„Evaluarea confimă orientarea pro-occidentală a celei mai mari părți a populației României. Pe de altă parte, declinări ideologice interne, fie ele autentice, fie asemănătoare cu narațiunile subversive unor puteri ostile Uniunii Europene, influențează opiniile românilor cu privire la raportul național-european”, spune directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.
„Polithink este un spațiu independent de expertiză și strategie. Un think tank gândit să sprijine clasa politică actuală. Astăzi, România are nevoie, mai mult ca oricând, de spații independente, care să cultive gândirea strategică, să promoveze decizii informate și să conecteze expertiza relevantă cu provocările reale ale statului. Din acest impuls se naște Polithink”, a adăugat președintele Polithink, Andreea Paul.
