Un factor esențial este lipsa interconectării eficiente între România și statele din vestul Europei, în special Austria și Germania. Această deficiență împiedică energia electrică mai ieftină să ajungă pe piața românească, lăsând țara vulnerabilă la fluctuații și la prețuri mai mari decât media europeană. Spre exemplu, spread-ul de preț – diferența dintre prețurile energiei din diverse zone ale țării – este în România de aproximativ 60 de euro, comparativ cu sub 20 de euro în Uniunea Europeană.
„România are o problemă uriaşă cu preţurile la energia electrică. Vedem că au venit ofertele la energie care sunt mai mari de 2,2 ori pentru cei care au consumuri foarte mici, cu 80% pentru cei cu consum mediu şi cu 20% pentru cei cu consum mare. Acum 5 ani de zile, preţurile erau de 5 ori mai mici”, a afirmat Nica pentru Antena3
Situații de criză
Un alt motiv major este închiderea centralelor pe cărbune fără alternative viabile de producție. Conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), toate centralele pe cărbune din România urmează să fie închise până la 1 ianuarie 2026. Această măsură, deși necesară pentru reducerea emisiilor, pune presiune pe sistemul energetic, întrucât nu există suficiente surse regenerabile sau alte centrale pentru a acoperi cererea. Experții avertizează că România ar putea ajunge în situații similare cu cele din Spania, unde lipsa unei capacități suficiente a dus la crize energetice periodice și la creșteri bruște ale prețurilor.
Pe lângă aceste cauze structurale, fragmentarea pieței interne de energie și prezența traderilor neserioși contribuie semnificativ la creșterea costurilor. Manipularea prețurilor de către intermediari afectează atât consumatorii casnici, cât și companiile, iar lipsa unor reglementări stricte face dificilă stabilizarea pieței.
„Sunt două cauze: Prima chestiune: lipsa de interconectare între Austria şi Ungaria, ceea ce face ca energia ieftină din Germania să nu ajungă şi în România. Noi am rămas ca un fel de insulă, expuşi la tot felul de fluctuaţii.
A doua chestiune: în România, am luat şi niște măsuri care sunt proaste, pentru că de la 1 ianuarie va trebui să încheiem tot ce este pe cărbune, fără să punem ceva în loc. Va fi şi revizie pentru centralele nucleare în Ungaria. Situaţia e critică.
Germania a avut energie negativă, n-a putut să ajungă şi în România, ca să ținem preţurile sub control. În România, nu avem salarii şi pensii atât de mari. Situaţia e foarte periculoasă. Dacă se întâmplă un consum mai mare de energie decât produci, se poate întâmpla ca în Spania (n.r. – riscul de blackout)”.
România trebuie să crească capacitățile de producție
Dan Nica subliniază că pentru a rezolva problema, România trebuie să crească capacitățile de producție de energie electrică, să finalizeze interconectările cu statele vecine și să implementeze reglementări care să asigure transparența și stabilitatea pieței. Doar astfel se poate evita ca românii să fie nevoiți să plătească prețuri exorbitante pentru electricitate, iar economia să fie afectată de costuri crescute ale energiei.
Criza prețurilor la electricitate scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului energetic românesc și nevoia urgentă de investiții în infrastructură, energie regenerabilă și legislație eficientă. Fără măsuri concrete, situația riscă să se înrăutățească în următorii ani, afectând milioane de români și competitivitatea economiei.
Pe lângă aspectele tehnice și economice, criza prețurilor la energie afectează direct familiile românești, care resimt în facturile lunare majorări semnificative. În special pensionarii și persoanele cu venituri mici sunt cei mai vulnerabili, riscând să fie nevoiți să reducă consumul de electricitate sau să suporte costuri greu de gestionat. Specialiștii avertizează că fără politici de compensare sau subvenții bine gândite, impactul social al acestei crize ar putea fi considerabil.
„Ce e de făcut? Creșterea capacităţilor. A fost o prostie… Polonia şi Germania n-au avut nicio problemă cu cărbunele, a avut România… A rămas jalon în PNRR că, de la 1 ianuarie 2026, România închide capacităţile pe cărbune, fără să pună ceva în loc.
România are o problemă şi în piaţa internă. Sunt traderi neserioşi. Spread-ul în România este 60 de euro, în UE – sub 20 de euro. Piaţa a fost puternic manipulată, cu niște reglementări de tip casino. Se face cu niște costuri pe care le plătim cu toţii.
Comisia Europeană niciodată nu ne-a încurcat. Ţara trebuie să facă ce are de făcut, iar CE te sprijină. Sunt fonduri, dar trebuie să vii la Bruxelles să le spui oamenilor ce ai de făcut şi să dai drumul la finanţări. CE te ajută”.
