Victor Ciutacu, despre Revoluția din 1989 și începuturile sale în jurnalism: Nici prin cap nu îmi trecea că lucrurile degeneraseră

Într-un episod recent al podcastului de pe canalul de youtube Hai România, jurnalistul Victor Ciutacu povestește cum a trăit Revoluția din 1989 și cum aceasta i-a marcat parcursul ulterior.

Moderat de Dran Andonic, dialogul trece prin amintiri personale, primele experiențe politice și perioada studenției.

În Sinaia, când s-a întâmplat Revoluția

Victor Ciutacu, cunoscut jurnalist și comentator politic, a fost invitatul special al podcastului moderat de Dran Andonic, unde a oferit detalii despre felul în care a trăit Revoluția din 1989 și cum evenimentele de atunci i-au conturat percepțiile politice. Ciutacu și-a început relatarea amintindu-și momentul șocant din decembrie:„Eu eram în Sinaia când s-a întâmplat Revoluția. Mergeam spre casă și am trecut pe lângă clubul partidului, o clădire de activități culturale, în care seara se făcea discotecă. Și mergând liniștit, dintr-o casă de lângă, țin minte și acum casa dacă mai există, a ieșit un om pe balcon și a strigat: ‘Dictatorul a fugit! Jos Ceaușescu.’ Și am rămas șocat, nici prin cap nu îmi trecea că lucrurile degeneraseră în București. Era un sentiment foarte ciudat, foarte puțină lume pe stradă. Era foarte ciudat, aveam senzația că sunt într-un film suprarealist. Începuseră să iasă și oameni în stradă care scandau.”

Continuând, Ciutacu a descris atmosfera din primul contact cu vestea începerii Revoluției: „Când am ajuns acasă am mers în sufragerie și am dat drumul la televizor, pe TVR, evident, și eu am prins fix momentul când a intrat Mircea Dinescu și striga: ‘Am învins!’ Primul lucru pe care l-am făcut a fost să îi sun pe ai mei, care erau la muncă, le-am povestit ce am aflat și mi-au spus să stau în banca mea până vin ei acasă. Pe seară am mers la liceu cu prietenii mei și sărbătoream, era foarte mare zarvă.”

Revoluția a deschis pentru Ciutacu și calea spre educație și implicare civică: „După Revoluție pentru mine a urmat facultatea, în 1990, când am beneficiat de prima mare victorie a studenților. Atunci a fost o mare grevă care a ocupat rectoratul, venise Petre Roman și Cazimir Ionescu la Politehnică să anunțe prima victorie, anume, prezența la cursuri și la seminarii să nu mai fie obligatorie, doar la laboratoare. Am prins și manifestațiile din ianuarie, dar nu m-am dus. Mie îmi plăcea de Iliescu, eram pe partea FSN-istă.”

Emisiunea completă AICI