Cheltuieli record pentru apărare în UE. Țările est-europene trag semnalul de alarmă, EDA cere cooperare
SURSA FOTO: Dreamstime - Uniunea Europeană (UE)
Țările din Europa Centrală și de Est accelerează masiv investițiile în domeniul apărării, însă Agenția Europeană de Apărare avertizează că aceste sume nu vor fi suficiente fără o strategie comună la nivelul Uniunii Europene. În 2024, cheltuielile militare ale statelor membre UE au atins un nou record de 343 de miliarde de euro, în contextul unei curse globale pentru consolidarea capacităților de apărare.
Țările din Europa Centrală și de Est își accelerează semnificativ investițiile în sectorul apărării. Totuși, potrivit unei atenționări venite din partea Agenției Europene de Apărare (EDA), aceste eforturi financiare nu vor avea impactul dorit fără o coordonare mai strânsă la nivelul Uniunii Europene, relatează Euronews.
În 2024, bugetele pentru apărare ale statelor UE au atins o valoare record de 343 miliarde de euro, conform datelor prezentate de EDA. Comparativ cu anul precedent, investițiile au crescut cu 19%. Componenta principală a cheltuielilor o constituie echipamentele militare, pentru care au fost alocate 88 de miliarde de euro – o creștere de 39% față de 2023. De asemenea, sumele alocate pentru cercetare și dezvoltare în domeniul militar s-au majorat cu 20%, ajungând la 13 miliarde de euro. În medie, fiecare cetățean din UE contribuie cu aproximativ 764 de euro pe an la bugetul de apărare. Singurele state membre care nu și-au mărit cheltuielile militare în 2024 au fost Irlanda și Portugalia.
Ținta NATO de 5% din PIB
La începutul anului, țările membre ale NATO au decis să își intensifice eforturile bugetare pentru apărare, stabilind un nou obiectiv de 5% din PIB. Dintre acestea, Polonia se remarcă printr-un nivel de investiții de aproape 3,8% din PIB, urmată de Estonia și Letonia, ambele cu 3,3%. În ceea ce privește volumul total al cheltuielilor, Germania ocupă primul loc, cu aproximativ 90 de miliarde de euro (echivalentul a 2,1% din PIB), urmată de Franța și Italia.
Conform EDA, forțele armate europene rămân în urmă față de cele ale Statelor Unite, care în 2024 au alocat 845 de miliarde de euro pentru apărare – de aproape trei ori mai mult decât totalul UE. Deși Europa deține mai multe tancuri și sisteme de artilerie în ansamblu, lipsa de uniformitate a platformelor și sistemelor folosite diminuează eficiența operațională. Rusia (cu un buget de 107 miliarde euro) și China (250 miliarde euro) investesc mai puțin decât UE, însă EDA avertizează că, datorită „prețurilor interne mai mici și planificării integrate”, acestea ar putea obține rezultate mai bune raportat la resursele alocate.
Perspective de viitor și cooperare sporită
Pentru 2025, Agenția estimează că investițiile în apărare la nivelul UE vor urca la 381 de miliarde de euro, „aducând cheltuielile blocului la 2,1 % din PIB și depășind pentru prima dată orientarea de 2 %”. Mai mult, pentru ca țările europene să ajungă la 3,5% din PIB până în 2035, vor fi necesare fonduri suplimentare de 254 de miliarde de euro, ceea ce ar ridica bugetul total al apărării la aproximativ 635 de miliarde de euro. În sprijinul acestor planuri, Comisia Europeană a lansat inițiativa „Readiness 2030”, care prevede un cadru bugetar extins, de până la 800 de miliarde de euro în următorii patru ani, destinat creșterii capacităților de apărare.
La summitul NATO desfășurat la Haga pe 24 iunie, statele membre au ajuns la un acord privind creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare, până la atingerea obiectivului de 5% din PIB până în 2035. Singura excepție notabilă a fost Spania, care a obținut o derogare față de această țintă propusă de secretarul general al alianței, Mark Rutte.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





